Albume
- Detalii
- Categorie: Albume
Motto: „The two most important days in your life are: the day you were born, and the day when you find out why." (Mark Twain)
Profesionism şi exigenţă
Sunt numai două atribute, din caracterul unui muzician nepereche. Da, Vali Farcaş este unul dintre cei aleşi să ne bucure spiritul şi să ne întărească pentru viitor. Suntem un popor talentat, avem valori în toate generaţiile şi perspective îmbucurătoare prin mai tinerii noştri chitarişti: Vlad Mocănescu, Johnny Tache, Vlad Prisăcariu, Luca Stan şi exemplele ar putea continua.
Valentin Farcaş este un profesor experimentat care zugrăveşte un chip sonor futuristic, potrivit celor ce iubesc arta sunetelor şi se bucură de armonie, sens şi tandreţe. Aceste creaţii originale sunt minuţios isprăvite de o maturitate artistică recognoscibilă.
- Detalii
- Categorie: Albume
Tema enunțată în titlul articolului s-ar putea să nu aibă legătură cu viața și cariera chitaristului Nuțu Olteanu, al cărui grup și-a lansat recent primul disc în România. Însă pentru orice iubitor al rockului românesc, viața și cariera lui Nuțu Olteanu, desfășurate în Suedia - țara unde a emigrat în 1990 și unde are familia - seamănă cu ale personajului biblic. Nu-l cunosc personal pe Nuțu. L-am remarcat într-unul dintre concertele incipiente ale trupei Iris, într-un club muncitoresc bucureștean cu vreo 20 de spectatori. Erau anii '70, confuzi și derutanți, eram tineri și dornici de lucruri noi, fapte mărețe, iar societatea părea gata să ne ia în brațe și să ne acorde bilet spre glorie. Habar n-aveam ce ne așteaptă...
- Detalii
- Categorie: Albume
Dacă ar fi să rezum ce (am ajuns să) cred despre Costin Petrescu Petry, aș spune că, în toți anii în care l-am descoperit și redescoperit, a continuat să mă surprindă. L-am întâlnit mai întâi ca percuționist metronomic pe primele două albume Phoenix, ca apoi să aflu despre activitatea de pionierat cu formația Olympic ‘64, o trupă în continuare prea puțin cunoscută, chiar și celor care îi cunosc povestea, atât cât a mai rămas din ea. Când eram gata să îl consider unul dintre bateriștii de bază ai rockului românesc, am dat peste albumele de jazz la care a colaborat, fie că este vorba despre „Nodul Gordian”, al lui Marius Popp, sau „Alter Ego”, al lui Dan Mândrilă. În regulă, mi-am zis, unul dintre bateriștii de elită din rockul și jazzul românesc. Ca mai apoi să dau peste numele lui alăturat unor discuri grele, de muzică experimentală, avangardistă: Ulpiu Vlad, Iancu Dumitrescu, Ansamblul Hyperion. Să fie oare aceasta imaginea unui percuționist complex și, mai ales, complet, care se simte în largul lui, indiferent de specificul ritmic ales?
Citește mai mult: Cinci mărgele onirice din sticlă sonoră: „Axma Dreams” de Costin (Petrescu) Petry