Guts & Grace featuring NUŢU OLTEANU
Guts & Grace este o trupă suedeză formată în anul 2016. Solistul lor este român și un chitarist de primă clasă în România, Ion Nuţu Olteanu, pe care îl preţuim foarte mult, mai ales ca membru în celebrele noastre trupe de suflet, IRIS și HOLOGRAF.
Magia Guts & Grace va cuceri Bucureştiul pe 19 octombrie 2024. Muzicieni foarte experimentați, compoziţii proprii, ei sunt foarte apreciați pentru capacitatea de-a fuziona bluesul cu alte stiluri muzicale. Pe 19 octombrie 2024 ei vor lansa primul lor album Procrastinators, la Sala Dalles din Bucureşti.
Puterea de seducţie a orgii Hammond este binecunoscută fanilor bluesului de la noi şi, de fiecare dată când îşi face simţită prezenţa, sunetele ei ne captează total atenţia şi ne umplu inima de bucurie. A fost o provocare să cânţi la orga Hammond? Cine a ales pe cine?
Tonurile, culorile și posibilitățile sonore ale orgii Hammond sunt extraordinare. De fapt, luna aceasta se împlinesc 90 de ani de la creearea acestui instrument muzical (n.r. Laurens Hammond, n. 11 ianuarie 1895 – d. 1 iulie 1973 a fost un inginer și inventator american; invențiile sale includ orga Hammond, ceasul Hammond și primul sintetizator muzical polifonic din lume, Novachord). Modelul B-3 a schimbat totul. A fost inventat mai târziu - în 1954. Chiar dacă orga Hammond este un instrument electric, funcționează, se simte și sună ca un instrument acustic și unii spun că este cel mai apropiat de vocea umană. De fapt, posibilitățile în dinamică și armonice sunt uimitoare. Ceea ce este crucial pentru mine este că orga Hammond este foarte energică. Pot crea cu ea explozii muzicale, dar şi poate șopti în timp ce interpretez o baladă. Când am început să cânt muzică – iar atunci când am început, cântam deja aceleași stiluri de muzică (soul, funk, rhythm & blues) - am cântat la pian. Apoi, foarte curând am explorat şi alte sunete. Am încercat câteva piane electrice (Fender Rhodes și câteva piane Wurlitzer), sunete de clavinet și sunete de orgă. Mi-am dat seama că îmi place maiestuozitatea, puterea orgii și neapărat trebuie să încerc acest lucru.
„Nu aș vrea să sune ca un verdict, dar cred că Woodstock a încheiat o epocă zbuciumată în America. Adevărul trist este că noi nu am schimbat lumea, în schimb am devenit o Americă a corporațiilor. Chiar dacă ne-am definit ideile și valorile, am eșuat să le transmitem generației care a urmat; nepoții noștri nu au cunoștință despre ceea ce a fost istoria noastră recentă și nu știu mai nimic despre Woodstock.” Așa scria Ralph H. Turner, distins sociolog american, cu un aport fundamental în dezvoltarea domeniului comportamentului colectiv și al mișcărilor sociale.
Cum a fost perceput acest marker socio-cultural în partea noastră a lumii, ferecată, atunci, în spatele Cortinei de Fier, este mai greu de descris acum, după cîteva decenii de democrație, atît de dorită și visată cîndva. Ecourile adunării spontane a peste 460.000 de tineri în jurul triadei muzică/pace/iubire au ajuns, cumva, pînă în România. Despre acest subiect, s-ar putea întreprinde un studiu, cît mai există martori care pot istorisi experiența acelor vremuri.