Classic Unlimited a lansat noul proiect: Classic for Babies. Felicitări! În ce măsură crezi că interpretarea ta va dezvolta şi educa, nu numai, pe cei nou născuţi, preşcolari, elevi, dar în mod special, va instrui şi forma bagajul de cunoştinţe al părinţilor?
Classic for Babies este un experiment care vizează bebeluşii între -9 luni și 1 an. Îmi închipui un concert de pian care se vrea o experiență senzorială specială pentru cei mici. Mă intereseaza, în special, cum vor percepe copiii acea latură a muzicii care nu e nici rațională, nici neapărat educativă, ci mai degrabă intuitivă și imposibil de explicat în cuvinte. Și eu sunt curios de modul în care o asemenea experiență poate influența omuleții nou-născuți. Bineînțeles că proiectul, în sine, are și rolul de a semnala părinților importanța educației muzicale, începând de la cea mai fragedă vârstă.
Presupun că la baza concertului tău a stat un studiu care arată de ce femeile însărcinate au nevoie de muzică în perioada prenatală, aşa este? Este vorba numai de relaxare? Cum se naşte şi dezvoltă această emoţie? Ce sunete interacţionează pozitiv cu corpul gravidei? La ce volum ar trebui ascultată această muzică?
Există numeroase studii care atestă efectele pozitive ale muzicii clasice asupra femeilor însărcinate și nou-născuților. Din punctul meu de vedere, nu este vorba doar de relaxare. Muzica însăși e alcătuită din alternanțe de tensiuni și rezolvări ale acesteia. Cred că atât bebelușii, cât și femeile gravide au o capacitate de percepție aparte. Mă interesează nu doar modul în care interacționează cu anumite sunete, ci mai ales cu melodii, armonii, forme abstracte sonore, senzații și sentimente prezente în muzică, greu de exprimat în cuvinte. Cred că e o diferență semnificativă între un concert, unde sunetele sunt produse în mod natural, acustic, neamplificat și a asculta o înregistrare. Bebelușii sunt, cu siguranță, expuși de părinți muzicii prin intermediul înregistrărilor - cred că tuturor le este clar efectul benefic al muzicii. Însă, rareori cei mici au ocazia de a auzi muzica așa cum se formează ea în mod natural, în sala de concert.
Ai gândit o paletă inedită de piese din mari compozitori clasici, dar şi doi români: W. A. Mozart, Johannes Brahms, Johann Sebastian Bach, Domenico Scarlatti, Ciprian Pop și Șerban Marcu. Cum ai ales aceste piese şi dacă te gândeşti să le faci şi o mică prezentare istorică? Ce ne poţi spune despre cei doi români prezenţi în selecţia ta şi de ce nu ai ales, de exemplu, Rapsodia Română?
Am ales pentru repertoriul concertelor lucrările care mi s-au părut cele mai potrivite din punct de vedere senzorial, din cele pe care le prezint în cadrul concertelor pentru oameni mari, în aceste zile. Nu voi face prezentări pieselor așa cum fac la Classic Unlimited și Classic for Kids. Nu cred că le-ar folosi prea mult bebelușilor. Ciprian Pop și Șerban Marcu sunt doi compozitori extrem de talentați și polivalenți, colaboratori și prieteni dragi ai mei. Nu aș putea spune că modul lor de-a compune este în general potrivit pentru bebeluși, dar piesele pe care le-am ales, cu siguranță. Există, din fericire, foarte multe lucrări muzicale extraordinare în literatura universală, care ar fi foarte potrivite pentru proiectul nostru, precum Rapsodiile Române sau alte opere ale lui George Enescu. Luăm în considerare pentru următoarele ediții.
Locaţia unui astfel de eveniment. Ce spatiu trebuie ales pentru acesta şi cum integrezi audienţa, mai mare şi mai mică, în acest tip de eveniment muzical?
Personal, mi-am închipuit de la început acest eveniment ca un concert la filarmonică, unde pianul este la o oarecare depărtare de public și muzica îi învăluie pe cei mici. Mi-ar plăcea să fie pentru ei o jumătate de oră specială, în care se întâmplă ceva deosebit. Vom încerca să ne adaptăm la spațiile pe care le avem la dispoziție. Este, după cum spuneam, un experiment, și cred că vom putea trage niște concluzii după primele concerte de acest gen.
Despre educaţia muzicală din şcoli. În perioada lor de creştere, eu am ales pentru fetele mele (şi, bineînţeles pentru nepoate), un mediu sonor, format în special, din selecţii W. A. Mozart, Claude Debussy, Harry Nilsson, The Beatles, Phoenix, Simon & Garfunkel, Enya etc. Aceasta s-a dovedit a fi o bună alegere pentru formarea lor din punct de vedere muzical şi, de asemeni, cred că şi zona de desene animate, Disney, respectiv, Barbie, a contribuit la formarea unui bun-simţ estetic, muzical, spiritual etc. Ce părere ai despre educaţia muzicală actuală din şcoli şi licee, cum ar trebui ea încurajată? În ceea ce ne priveşte ca români, perioada de aur a Phoenix-ului crezi că ar trebui studiată în clasă?
Cred că educația muzicală în școli lasă foarte mult de dorit. Atât elevii, cât și profesorii (mulți dintre ei) consideră ora de muzică ceva fără însemnătate. Acest lucru are, cred, un efect dezastruos asupra educației tinerelor generații. Mergând prin școli cu proiectul Classic for Kids, am avut uneori prilejul de a povesti cu copii despre muzica pe care o ascultă acasă. Este vorba, în multe cazuri, despre texte extrem de vulgare cu un acompaniament muzical primitiv, cel mai probabil generat pe computer. Cred că este un lucru cu adevărat grav. Copiii sunt deschiși să asculte, să înțeleagă muzica lui Mozart, Beatles, Phoenix etc. însă depinde de noi să îi ghidăm prin lumea muzicii. Facem mult prea puțin în sensul acesta și generații întregi cad pradă unor profitori și iresponsabili. Cred că este un subiect la care ar trebui să medităm îndelung cu toții.
MULŢUMESC!
Mulțumim și noi!
Radu Lupaşcu
24 octombrie 2025
Foto: Arhiva Bogdan Vaida