Exact așa. Relația mea cu TIDAL este o relație de tip love/hate. A fost serviciul de streaming la care am fost abonat probabil pentru cea mai lungă perioadă de timp. Doar că nu a fost (și nu este) o chestie tocmai continuă. Am început cu TIDAL încă de la ”a doua” lansare, m-a atras faptul că erau primii care promiteau calitate audio de CD. Dar mai întâi să explic ce e cu această ”a doua” lansare.
Păi TIDAL a venit pe lume în anul 2014, în nordul Europei, fiind un produs al unei companii cu capital norvegiano-suedez, denumită Aspiro. Accesul a fost limitat la lansare, în doar câteva țări europene. Un an mai târziu, serviciul a fost achiziționat de o companie aparținând rapper-ului american Jay-Z. S-a făcut mare tam-tam în acele zile, pentru că noul proprietar a cooptat în administrarea serviciului multe nume sonore ale muzicii, cu intenția declarată de a face un serviciu de muzică condus de artiști, pentru artiști. Asta avea să însemne în primul rând o corectitudine sporită vizavi de plățile pe care aveau să le primească aceștia din urmă pentru creațiile lor. Odată cu infuzia de capital, această ”a doua” lansare a însemnat în primul rând creșterea disponibilității pe piețele mondiale. Declarată fiind un serviciu de streaming audio, TIDAL a continuat cu îmbunătățirea parametrilor tehnici ai sunetului livrat.
În 2017, au anunțat un parteneriat cu o companie britanică, Master Quality Authenticated, care dezvoltaseră un codec audio ce permitea streaming-ul formatului audio de înaltă definiție (96KHz/24-bit), TIDAL devenind astfel prima companie care transmitea sunetul la calitate mare. Toate aceste acțiuni, au crescut prestigiul serviciului, iar asta a contribuit ulterior la alte parteneriate, cele mai importante fiind cele cu producătorii de echipamente hi-fi. Aceștia au integrat TIDAL în produsele lor noi, care tocmai ce începeau să profite de conexiunile din ce în ce mai puternice la internet. Iar pe un astfel de streamer simțeai cu adevărat calitatea serviciului, prin comparație directă cu sunetul compresat al celor de la Spotify. Pe dispozitivele mobile, aplicația depindea de limitările hardware ale producătorilor de telefoane și de conexiunile GSM încă lente. Standardul MQA pe care doar TIDAL îl folosea tocmai asta promitea, să ofere sunet de înaltă definiție pe conexiuni celulare lente.
Acest codec audio, avea să devină un motiv nesfârșit de dispută, comunitățile online de audiofili, contestând permanent calitatea reală a sunetului în format MQA. Dacă însă nu căutai nod în papură, și vroiai doar să ascuți muzică la calitatea cea mai bună, ei bine, aici TIDAL a fost întotdeauna, locul întâi. Dar asta a venit la pachet și cu un cost al abonamentului mult peste cel al concurenței. Deși, spre meritul lor, au adaptat pe parcurs prețul la piețele pe care activau.
Dacă la început nu mi-am permis costurile, nu a trecut mult timp, prețul pentru România a scăzut simțitor așa că TIDAL a devenit serviciul meu de muzică. Imediat am simțit diferența în calitatea sunetului. Mi-a plăcut și interfața și am asistat câțiva ani buni la modificările aplicației. Și au fost destule. Multe cu rost, dar parcă și mai multe fără rost. Dar spre meritul lor, calitatea sunetului a rămas în continuare excelentă. Au integrat formate audio noi: Dolby Atmos și 360 Reality Audio. Numărul de abonați a crescut și el treptat, dar nu în ritmul concurenței.
În 2021 compania de tehnologii financiare Square, deținută de fostul CEO Twitter, a anunțat achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni TIDAL. A urmat o perioadă complicată pentru platformă. Noul management avea cu siguranță alte idei despre dezvoltarea serviciului. Au început prin a oferi o versiune gratuită a aplicației, evident cu o calitate mai slabă a sunetului, dar acest demers s-a limitat doar la Statele Unite. Apoi au anunțat că renunță treptat la codecul MQA pe care îl vor înlocui cu codecul standard pentru calitatea audio a unui CD, FLAC. Multe comunități audiofile de pe internet au salutat mișcarea, dar tranziția la noul format nu a fost tocmai ușoară. Au renunțat și la 360 Reality Audio al celor de la Sony, toate aceste transformări păreau să nu aibă coerență, prin urare nu au contribuit la creșterea încrederii utilizatorilor în seriozitatea produsului. Fiind deținută acum de o companie financiară, nici măcar promisiunea unor plăți mai mari pentru artiști nu a reușit să crească valoarea serviciului.
În luna decembrie 2023, Square a anunțat reducerea cu 10% a personalului TIDAL, dar a reiterat dezvoltarea ulterioară a platformei chiar dacă aceasta avea să fie una în regim de start-up. Zvonurile referitoare la o posibilă vânzare sau chiar închidere, au circulat pe tot parcursul anului trecut, dar TIDAL încă există. Alături de QOBUZ oferă cea mai bună calitate a sunetului între serviciile de streaming. Rămân însă întrebările legate de investițiile viitoare în acest serviciu și pe cale de consecință, dezvoltarea ulterioară a platformei.
De ce LOVE/HATE? Pentru că oricât de mult îmi place TIDAL, mai mereu experiența mea nu a fost constant pozitivă cu aplicația. Funcții adăugate sau scoase peste noapte, dar mai ales chestiuni legate de managementul bazei lor de date. Salvam un album în bibliotecă, iar după câteva săptămâni primeam mesajul că acesta nu este valabil pentru streaming. Trebuia iarăși să îl caut și să îl adaug în bibliotecă, cu riscul să îl pierd din nou. Artiști și albume dublate, piese care dispăreau peste noapte din playlist-urile mele, o constantă bătaie de cap. Am renunțat treptat la abonament după câteva răzgândiri, dar urmăresc în continuare ce se întâmplă cu Tidal, pentru că dacă apele se liniștesc, iar lucrurile în platformă redevin serioase, mă întorc cu siguranță.
Ovidiu Moldovan
12 februarie 2025