Pentru că da, le-am încercat pe toate. Mă rog, nu chiar pe toate, doar alea mai ”celebre”, chiar atunci când unele nu erau disponibile, iar altele încă nu sunt nici acum valabile oficial în România. Nu m-a plictisit treaba asta, dimpotrivă e un soi de plăcere compulsivă. Într-un astfel de serviciu/aplicație, am regăsit cele 2 mari pasiuni ale mele: muzica și tehnologia.
Aș putea fi și obiectiv în toate comparațiile care vor fi scrise pe parcursul mai multor articole în care îmi propun să vă prezint majoritatea acestor platforme de muzică. Aș putea să înghesui o grămadă de detalii tehnice, dar acest gen de abordare este peste tot prin netul mare. Așa că am ales o altă cale. Cea bazată pe propriile mele experiențe încercate în timpul utilizării acestor servicii. Tot ceea ce urmează trebuie deci tratat ca o chestiune subiectivă și cam atât. Din acest motiv nu vor fi note, nici ierarhii.
Ca și considerațiune generală: marea majoritate a serviciilor de streaming par asemănătoare: interfețe, opțiuni, cataloage. De-abia după ce le folosești câteva luni, începi să sesizezi diferențele. Pentru că ele există și uneori pot fi deranjante, până într-acolo încât te fac să renunți la acea platformă. Da, există o perioadă de ”grație”, până când algoritmii îți învață, sau măcar încearcă să înțeleagă gusturile tale muzicale. De-abia apoi, platforma devine întrucâtva personală. Ai senzația că este a ta. Scapi de artiștii și muzica care nu îți place, descoperi nume noi sau vechi care fac parte din genul tău de muzică. Dacă nu ești o persoană cu gusturi sofisticate și eclectice, atunci ar trebui să fie suficientă o lună pentru ca platformele să te ”înțeleagă”. Dacă însă jonglezi între rock și operă, trebuie să ai răbdare cu algoritmii. Aici apar și diferențele. Pentru că unele servicii oferă o mai bună adaptabilitate la gusturile tale variate, altele nu.
Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului? Nu chiar. Depinde din ce unghi privești supremația Spotify. Dacă abordăm situația strict din punct de vedere al numărului de abonați, atunci da. Spotify e cel mai folosit serviciu de streaming audio de pe glob.
SPOTIFY
Contul meu pe Spotify are o frumoasă și venerabilă vârstă. A fost creat cu ceva ani în urmă, pe vremea când serviciul nu era disponibil în România. Cu vreo 2 ani înainte chiar. Cu un VPN free, locație setată pe US, am activat planul gratuit și îl foloseam 2 săptămâni, după care platforma mă anunța că nu sunt în locația suportată (mi s-a terminat vacanța, sic!). Iarăși mă conectam prin VPN, porneam Spotify cu adresă de US și voilà încă 2 săptămâni de ascultat. Cam așa era pe atunci.
Multe s-au schimbat între timp. La mine există un cont de familie Spotify, fetele mele îl folosesc cotidian. E accesoriul perfect pentru drumul la serviciu, pentru exercițiile fizice, sau pentru strigăte și descărcat nervii pe ritmuri k-pop, după o zi de școală cu multă matematică. Cu toate astea, nu am fost tentat să mă alătur ”grupului”. Ocazional îmi activez planul gratuit doar așa ca să văd ce mai e pe platformă. Îmi trece însă repede.
Nu îmi place Spotify și am o grămadă de motive pentru asta. Primul, cel mai important de altfel: nu înțeleg de ce ar trebui ca în anul de grație 2024, să fim nevoiți să ascultăm muzică la calitate audio mai slabă decât un CD. Circulă pe internet, prin diverse forumuri, comentarii, încurajate de declarații ale celor de la Spotify, cum că majoritatea ascultătorilor obișnuiți nu percep diferența dintre sunetul comprimat transmis de platformă și cel necomprimat la calitatea audio a unui CD. Asta e doar un alt bullshit de marketing. Deși există și o fărâmă de adevăr pe aici. Evident că dacă asculți pe un telefon ieftin, cu o pereche de ”doape” minuscule înghesuite în urechi, înconjurat de zgomotul străzii, nu ai cum să sesizezi vreo diferență.
Ai spune că pe măsură ce competitorii tăi aleg să ofere calitate audio cât mai înaltă, ar trebui să te agite puțin chestia asta. Dar nu e cazul la Spotify. Promisiuni pentru o versiune mai scumpă de abonament cu o calitate audio mai mare au tot venit dar, oficial, platforma se dezvoltă în alte direcții. La început au fost podcast-urile. Le-au introdus și au anunțat intenția clară să dezvolte această direcție. Au început să producă propriile podcasturi, au mărit oferta de astfel de produse. Asta a adus pe platformă clienți noi, dar i-a îndepărtat pe cei care percepeau aplicația drept un streamer de muzică. Conținutul podcast-urilor nu a fost monitorizat, iar asta, mai ales în perioada pandemiei, a determinat reacții virulente din partea societății, mulți dintre artiști alegând să-și retragă discografiile de pe platformă. Dar asta nu a deranjat Spotify, ei au mers mai departe fideli scopului de a diversifica conținutul audio oferit. Acum câteva luni, au început să apară și cărțile audio, însoțite de un plan de abonament care să includă această nouă opțiune. În România, audiobooks nu sunt încă valabile, cel puțin nu la momentul la care scriu.
Altă chestiune care planează negativ asupra Spotify, sunt controversele constante legate de cuantumul sumelor pe care platforma le achită artiștilor. Acestea par a fi cele mai mici din industrie. Daniel Ek, CEO Spotify face mai mereu declarații controversate în legătură cu acest subiect, dar platforma profită de poziția sa pe piață (dacă ești tânăr artist, în plină afirmare, trebuie să fii pe Spotify). Cele mai recente acuzații sunt legate de faptul că se permite postarea de conținut muzical generat de AI.
Sunt multe controverse în jurul Spotify, dar asta nu pare să-i afecteze. Sunt în continuare numărul unu și fac ce vor. Pentru mine insă, platforma numai este demult un serviciu de streaming de muzică. Așa cum Amazon a început de la o librărie online și a ajuns ce este astăzi, așa e cazul și aici. Dacă cauți un serviciu digital de muzică și iubești să asculți, trebuie să te uiți în altă parte.
E clar un lucru și ar fi foarte mult de vorbit despre asta: Spotify a schimbat modul în care se ascultă muzică în zilele noastre. Cu părți bune și rele. Iar aici e mult de discutat. Una peste alta, (am zis că o să fiu subiectiv!), nu vor primi banii mei, pentru calitatea slabă a sunetului, recomandări muzicale și podcasturi băgate cu forța pe gât, procedee subtile, dar existente, accentul pus pe rețelele de socializare, pentru că nu mă interesează ca prietenii mei să afle ce ascult eu. Muzica este o chestiune cât se poate de privată în cazul meu.
De ce să alegi Spotify?
- Versiune gratuită (cu reclame și cu calitate – chiar - mai slabă a sunetului);
- Aplicații stabile și pentru toate sistemele de operare, compatibilitate extinsă cu echipamentele hi-fi actuale;
- Facilități extensive de integrare cu rețelele sociale;
- Playlist-uri personalizate;
- Podcast-uri;
- Funcții noi adăugate constant.
De ce să nu alegi Spotify?
- Calitate audio redusă;
- Lipsă versiuni audio avansate: HiRes Audio, Dolby Atmos;
- Plăți scăzute pentru artiști;
- Cauți o platformă doar pentru muzică.
Ovidiu Moldovan
24 septembrie 2024