Pub Universității din București, care în fiecare marți promovează jazzul live – a găzduit sâmbătă 16 mai a. c. un concert special, de jazz tradițional dixieland și swing din anii ’20 - ’30 ai veacului trecut, concert organizat de Compania privată „Fever”.
Eroii acestei memorabile întâlniri cu publicul care a umplut sold out sala devenită „Jazz Room” au fost muzicieni de top ai jazzului autohton: trompetistul nepereche Emil Bîzgă, iscusitul pianist Bogdan Munteanu, experimentatul contrabasist Cătălin Răsvan (profesor universitar dr.), bateristul Tudy Zaharescu (virtuoz arhitect de ritmuri) și talentata, carismatica vocalistă invitată Ana Maria Munteanu.
În cele două îndelungi reprize durând de la orele 18,30 până la 23,00 cei cinci interpreți au reactualizat impecabil, cu afect și har, vechi întruchipări sonore de acum aproape un veac, din anii de legendă de la New Orleans și teme standard ale jazzului swing. Ne referim la piese precum „Bourbon Street Parade” (Paul Barbarin), „St. James Infirmary” (traditional), „On the Sunnyside of the Street” (Jimmy McHugh), „Basin Street Blues” (Spencer Williams), „When the Saints Go Marching In” (spiritual), „Do You Know It Means to Miss New Orleans” (Eddie De Lange & Louis Alter), „Honeysuckle Rose” (Thomas „Fats” Waller, Andy Razaf), „I've Found a New Baby” (Jack Palmer), „Ain't Misbehavin' ” (Thomas „Fats” Waller, Andy Razaf), „Hello Dolly” (Jerry Herman), „Nobody Knows You When You Are Down and Out” (Jimmie Cox), „Tiger Rag” (Original Dixieland Jass Band). Douăsprezece momente muzicale trăite intens de muzicieni și receptate cu aplauze și urale de spectatori!
Am apreciat cu justă măsură atât de reușitele solouri derulate piesă cu piesă de liderul Emil Bîzgă - eclatant ca întotdeana la trompetă, de mereu entuziastul Bogdan Munteanu pe clapele în alb / negru ale pianului electric, de Cătălin Răsvan, susținător în registrul grav al fundamentelor măiastrelor acorduri ale coechipierilor. Cu modestia profesionistului, bateristul Tudy Zaharescu s-a mulțumit să definească cu precizie de ceasornic pulsația ritmică a tuturor evoluțiilor sonore; dar în epilogul concertului, la o solicitare din public a demonstrat neobișnuita vitalitate investită într-un solo fulminant! Binevenită drept un plus de atractivitate, contribuția vocală a Anei Maria Munteanu (soția pianistului) a încântat audiența și a adus cu sine acea culoare timbrală aparte pe care doar glasul uman o poate întruchipa.
Prolifici demiurgi ai inspirației melodice pure, imaculate, ai luxuriantelor conglomerate armonice, al freneziei ritmurilor şi ai policromiei timbrale, instrumentiștii lui Emil Bîzgă, ca și vocalista invitată ne-au fermecat dezinvolt, prin metamorfozele creative ale celor douăsprezece notorii episoade sonore – veritabile aventuri în emoție, grație solisticii improvizatorice emanată cu gust şi logică a exprimării. Ei au „desenat” în spaţiul sunetelor policrome lumi de frumuseţi, alerte şi insolite demersuri melodico-ritmico-timbrale, cuceritoare îngemănări armonice, cu toate generând o veritabilă explozie de bucurie juvenilă, de pulsație electrizantă, totodată fiind și o demonstraţie de tehnică interpretativă bine stăpânită.
Concertul „New Orleans Tribute” s-a impus ca un eveniment performant inițiat și realizat sub zodia reușitei, pentru care Emil Bîzgă merită felicitări. Astfel că nu exagerăm dacă evaluăm acest show muzical – să-l cităm pe jazzologul Virgil Mihaiu – „un reper valoric într-o lume tot mai volatilă”.
Florian Lungu
Foto: George Zaroschi