Radu Lupaşcu: Ajungi la Urban Blues Festival #7 cu un nou proiect, Maastricht Jazz Collective. Ce piese veţi cânta şi în ce stadiu eşti cu pregătirea primului tău album; va fi lansat sub numele tău şi va conţine numai compoziţii proprii, da?
David Luca: La Urban Blues Fest #7 venim cu o energie proaspătă, europeană, însă profund ancorată în identitatea și vibrația spațiului nostru, românesc. Maastricht Jazz Collective este mai mult decât o trupă de jazz formată în Olanda - este un spaţiu creativ în care se întâlnesc rigoarea şcolii vest-europene cu sensibilităţile şi experienţele culturale ale fiecăruia dintre noi. Funcţionează ca un laborator de idei în care expolorăm jazzul contemporan din pespective diverse.
Recent, pe 26 februarie, acest proiect a primit o nouă confirmare importantă: am câștigat Maastricht Jazz Awards 2026, o competiție prestigioasă desfășurată chiar în Maastricht. Juriul a descris muzica noastră drept „stratificată, energică și profund expresivă”, considerând că am purtat publicul într-un dialog muzical intens în care jazz-ul etno-balcanic s-a îmbinat perfect cu jazz-ul occidental. Marele Premiu ne onorează și ne oferă, pe lângă recunoaștere, participarea la cel mai mare festival de jazz din Belgia — B-Jazz 2026. Totodată, am primit deja numeroase semnale pozitive și promisiunea de noi oportunități din partea agenților de booking prezenți, care văd în mixul nostru cultural un potențial deosebit pentru scenele internaționale.
Pregătirea albumului „URBAN MUSINGS” este ca un maraton emoțional. Este aproape gata și, da, va fi 100% alcătuit din compoziții. Îmi doresc ca acest album să conțină multă pasiune şi emoţie — de la ecourile tradiționale românești atât de dragi, până la vibe-ul urban sofisticat.
Radu Lupaşcu: Cum ai terminat examenele şi cât de mult te ajută repetiţiile cu colegii tăi profesori?
David Luca: Sesiunea absolvită cu brio a fost un „supliciu” necesar prin care a trebuit să trec ca să ajung din nou pe scenă. Dar cred în continuare că, pentru un muzician, adevăratele examene nu se dau în sălile de curs, ci în concerte, mai ales în cele alături de profesorii care ne sunt mentori și parteneri. Este o mare onoare și, în același timp, o responsabilitate uriașă pentru mine. Această „școală a scenei” te obligă să fii prezent, autentic şi responsabil faţă de muzică şi faţă de public. Experienţa directă, reacţia spectatorilor şi dialogul muzical sunt cele care modelează cu adevărat un artist.
Radu Lupaşcu: Te rog să ne spui câteva cuvinte despre fiecare din cei patru colegi cu care vii la festival!
David Luca: La Urban Blues Fest #7 voi veni cu câţiva muzicieni extraordinari, prieteni minunaţi, fiecare cu o identitate artistică foarte puternică, pe care voi încerca să-i descriu succint într-un mod cât mai plastic:
- Selim Aydin (Trombon): Omul care demonstrează că trombonul poate fi la fel de agil ca o pasăre și la fel de profund ca un tunet. Originea sa turcă aduce natural o culoare balcanică muzicii noastre.
- Paul Saumets (Saxofon): Un muzician estonian care aduce cu el precizia şi răceala poetică a nordului, dar care „se aprinde” imediat pe scenă. Va reveni după o experienţă foarte caldă avută cu publicul festivalului anul trecut.
- Alex Chavez (Contrabas): motorul ritmic al grupului. Când Alex pune mâna pe corzi, simți vibrația în piept, nu doar în urechi. Născut în Honduras, Alex a locuit în Statele Unite până anul trecut, când s-a mutat în Olanda pentru studiile la Conservatorul din Maastricht.
- Mario Calzada Peña (Tobe): profesorul meu Critical Listening de la Conservator. Mario nu marchează doar ritmul, ci construieşte adevărate texturi sonore. Va fi la a patra prezență în România, după Jazz in the Park, Gărâna și Transilvania Jazz Festival. Este deja îndrăgostit iremediabil de aceste locuri, de spiritul nostru.
Radu Lupaşcu: Ce rol va avea trombonul în acest cvintet şi dacă colegul tău ne poate răspunde la câteva întrebări? - Bănuiesc că va fi prima prezenţă în România, cel puţin la Bucureşti sigur va fi premieră. Trombonul este instrument mai puţin obişnuit pentru o trupă de jazz... Care a fost modelul său de trombonist şi de ce?
David Luca: Selim privește trombonul ca pe o voce completă care poate țipa, șopti sau râde. Vrea să surprindă prin energie, viteză și expresivitate, depășind rolul secundar atribuit de obicei instrumentului. Ca modele, el face apel la Frank Rosolino, pentru tehnica sa incredibilă, dar se inspiră mult și din limbajul melodic al lui Lee Morgan. Desigur, nu îl exclude nici pe marele J.J. Johnson, cel care a scos trombonul din anonimatul ritmic și l-a pus în prima linie. Îi plac extrem de mult piesele mele, energia pe care o transmit și dorința de a crea tensiune până la a ridica, involuntar, publicul de pe scaune. La București vrea să arate că acest instrument are în jazz mai multe culori decât un întreg curcubeu.
Radu Lupaşcu: În calitate de headliner veţi avea 90 de minute la dispoziţie pentru a cuceri în mod plăcut publicul, care nu este neapărat strict de jazz! Cu ce “ingrediente” veţi surprinde fanii festivalului nostru?
David Luca: Vom urca pe scenă după trio-ul marelui pianist Marius Vernescu pe care-l admir şi apreciez extrem de mult. Va fi cu siguranță un jazz de elită, sofisticat, care va ridica mult ștacheta publicului.
Ca „ingrediente” principale, vom miza pe bucuria pură de a cânta împreună și pe transmiterea acelei energii specifice tinereții. Mizăm pe sinceritate și pe prospețimea improvizațiilor, căutând acea rezonanță autentică cu spectatorii. Succesul de anul trecut ne dă curaj; ne amintim cu mare drag de primirea extrem de caldă a publicului de la Urban Blues Fest #6 și de momentele spontane de la finalul serii. Acea conexiune sinceră cu publicul este exact ce vom încerca să creăm și acum.
Aș vrea să transmit un mesaj tuturor, în special celor care nu și-au cumpărat bilete încă:
Chiar dacă nu ești un fan „pur” de jazz, promit că vei simți groove-ul, emoția și povestea din spatele fiecărei piese! Dorim să transformăm cele 90 de minute într-o călătorie cu zâmbetul pe buze și cu mintea plină de imagini. Dacă pleci de la concert fredonând o idee muzicală sau cu o emoţie nouă, atunci cred că ne-am făcut treaba.
Vă mulțumesc mult pentru onoarea de a fi din nou în fața cititorilor dumneavoastră! Abia aştept să ne vedem la Urban Blues Fest #7!!!