Turneu Consummate Rogues în martie!

Trupa britanică Consummate Rogues concertează pe 16 martie 2023 la The Pub Universităţii, în cadrul Trocadero Blues Nights. Consummate Rogues este o trupă de rhythm & blues din Marea Britanie, formată din câțiva dintre cei mai buni muzicieni de studio din Londra. Pe lângă influența adânc înrădăcinată a bluesului şi a muzicii country asupra stilului lor, există și urme pop britanice clasice în sunetul lor, care le oferă o aromă neconvențională și unică.

Chris Rand este o întâlnire obișnuită pe scena londoneză de jazz și blues și a lucrat cu unii dintre cei mai mari artiști de blues şi roots rock din Marea Britanie, inclusiv Charlie Watts, Mick Taylor, Nine Below Zero, Bad Manners, Squeeze, James Hunter Six și Ben Waters Band. Trupa „Haiducilor Londonezi” este formată din Chris Rand - pian, voce şi saxofon; Leo Appleyard – chitară electrică; Geoff Threadgold – chitară bas şi Will Chism – baterie.

Consummate Rogues vor mai susţine două concerte în România, pe 17 martie la Buzău - Sport Pub şi pe 18 martie 2023 la Sibiu - Imperium Live.

Interviu în exclusivitate cu Chris Rand

1. Ai o bogată experienţă atât pe scena de concert cât şi în studio. Cum îţi împarţi timpul între concerte şi orele de înregistrări? Mai ai timp liber? Îţi mulţumesc pentru timpul acordat acestui interviu.

Cu siguranță este foarte complicat. Am și fete gemene de 5 ani și o parteneră care este medic de familie, așa că avem o viață de familie destul de agitată.

De-a lungul anilor, am descoperit că este vorba despre obținerea unui echilibru rezonabil – ceea ce este mult mai ușor decât pare. Tipul de muncă fluctuează întotdeauna; proiectele cu care lucrez se schimbă tot timpul, iar munca în studio poate fi de multe ori presantă. Ca un proiect secundar, conduc o casă de discuri – www.lunariarecords.com – care, de asemenea, îmi ocupă destul de mult timp.

Timpul liber este un lux!

2. Ai colaborat cu regretatul toboşar Charlie Watts. Ce experienţă ai din această colaborare şi cum v-aţi cunoscut!

L-am cunoscut pe Charlie lucrând cu Ben Waters. Ben a format o trupă cu Charlie numită The ABC & D Of Boogie Woogie (n.r. numele trupei este un acronim format din prima literă a prenumelui fiecărui membru al trupei), împreună cu Alex Zwingenberger și basistul de jazz, Dave Green - care a fost prieten din copilărie cu Charlie Watts. Am cântat împreună în câteva spectacole, pentru care au adăugat suflători. A fost o plăcere să mă întâlnesc (și să cânt) cu Charlie. Stilul său de interpretare a fost captivant și a interacționat admirabil cu trupa - a ascultat cu adevărat muzică şi ştia să-i ofere personalitate.

Odată purtam una dintre jachetele mele de tweed, de epocă. Când Charlie a intrat în camera verde, a văzut-o pe spătarul unui scaun și mi-a spus: „Obișnuiam să port un costum din trei piese exact așa”. Apoi am început o conversație despre cum moda era mult mai interesantă în anii ‘60!

3. Ai o mulţime de colaborări, cu Elliot Randall, chitaristul din Blues Brothers, Steely Dan etc. Mick Taylor este alt mare nume din celebra The Rolling Stones. Puţină lume ştie că a participat la realizarea unor albume emblematice pentru Stones (Let It Bleed - 1969, Sticky Fingers - 1971, Exile on Main St. - 1972, It's Only Rock 'n Roll - 1974)! Ce ne poţi povesti despre el?

Mick este un gentleman absolut și încă un chitarist genial. Am întâlnit o mulțime de muzicieni grozavi în timp ce eram în trupa lui Ben, iar Mick a fost unul dintre aceștia. Am reuşit să facem un turneu prin Austria și Germania împreună cu el. Odată într-un turneu din Germania de Est, după spectacol, Mick și cu mine ne-am întors la hotelul în care ne-am cazat, și amândoi, fiind binedispuşi, am propus să organizăm o petrecere privată într-una dintre sălile de evenimente ale hotelului. Am băut amândoi destul de mult și, în timp ce Mick îi imita caraghios pe Keith şi Jagger, pe ringul de dans, m-am gândit că ar fi o idee bună să iau o sticlă de vin de la una dintre mese. Atunci securitatea și-a dat seama că nu suntem oaspeți la petrecere și aproape ne-a dat afară din hotel. Managerul hotelului a trebuit să intervină și să-i explice că suntem cazaţi în hotel și a trebuit să dăm vinul înapoi. Nu a fost unul dintre cele mai frumoase momente ale mele, dar lui Mick i s-a părut destul de amuzant.

4. Ştiu că ai un show aproape săptămânal la unul din Pub-urile renumite din capitala Marii Britanii. Cum este scena londoneză de concert, ce stil muzical predomină?

Scena londoneză continuă să se ridice la înălțimea reputației sale. Întotdeauna se întâmplă ceva sau se deschid noi locuri de cântat; există o mulțime de oportunități de-a cânta în tot felul de stiluri muzicale. Locuiesc la Londra de 15 ani și este încă o onoare de fiecare dată să cânt într-unul dintre locurile emblematice ale orașului, precum Ronnie Scott's sau The 100 Club.

5. Eşti un saxofonist foarte bine apreciat şi căutat, ai cântat şi înregistrat cu multe sonore din toată lumea. Claviaturi, voce, saxofon, care este secretul vitalităţii tale?

De fapt, am început să învăț vioara și pianul la școală, înainte de saxofon, care a devenit rapid instrumentul meu principal. Am studiat muzica clasică la Universitatea Cardiff, înainte de-a mă înscrie la cursul postuniversitar de jazz la Guildhall School of Music and Drama din Londra. Întotdeauna mi-a plăcut să cânt la pian, dar abia până de curând, am început într-adevăr să cânt. Câțiva prieteni de-ai mei vocalişti mi-au sugerat să încerc și vocal, am perseverat – cântând la pian și cu vocea în multe concerte, ori de câte ori am prins o oportunitate. În timpul pandemiei mi-a venit ideea cu Consummate Rogues, atunci am început să scriu și să adun materialul pe care îl cântăm în prezent. Viaţa este o curbă ascendentă de studiu, așa a fost de-a lungul întregii mele cariere – nimic nu rămâne la fel ca la început.

6. Te-am remarcat la Tulcea atât în concert, la dichis ‘n’ Blues Fest, dar mai ales în jam-session-ul de la restaurantul La Liman. Cred că atunci te-ai îndrăgostit de România, greşesc?

Continui să privesc înapoi la acea călătorie Nine Below (n.r. Zero, citiţi recenzia Blue september cu dichis, între Inedit şi Consacrare, 03.08.2018, artasunetelor.ro) cu mare drag. Concertul a fost foarte distractiv și ne-ați făcut să ne simțim foarte bineveniți. Amintirile mele despre show-ul de la jam-session sunt puțin neclare, totuși..., dar din fotografiile pe care le-am văzut, se pare că ne-am distrat foarte bine cu toții!

Este un privilegiu absolut să-mi aduc propria trupă pentru prima dată în România și sper că putem continua să vă vizităm și să construim o relație puternică împreună.

7. Ai format la început un duo redutabil cu prietenul tău, chitaristul Leo Appleyard, binecunoscut producător, compozitor şi muzician de studio din Londra. Ce poţi să ne spui despe el? Ştiu că a cântat mult jazz în festivaluri de top din Europa.

Îl cunosc pe Leo din mulţi ani de serviciu, cântând amândoi cu un colectiv de muzicieni din sud-vestul Londrei. Cu toate acestea, abia de curând am început să cântăm împreună mai des. Formația s-a dezvoltat organic, iar Leo este acum primul chemat pentru postul de chitarist. Este un muzician extrem de talentat și un tip foarte drăguț. Are o atitudine pozitivă și are o reacţie excelentă pentru ceea ce încercăm să facem cu această trupă. Nu a fost nimic premeditat, dar recent am avut câteva comentarii din partea publicului care ne-au spus că aud mult jazz în muzica noastră. Aceasta nu este o surpriză prea mare pentru că toți avem un istoric de jazz în spate, iar interacțiunea dintre noi a venit natural în cadrul trupei. Nu repetăm și adesea unele dintre melodii sună total diferit de fiecare dată când le cântăm. Eu văd asta ca pe un compliment.

8. Acum spune-ne despre secţia ta ritmică. Cine sunt, cum v-aţi cunoscut şi de ce ai ales acest nume Consummate Rogues?

Partenera meu, Lucy, este o scriitoare foarte talentată. Ori de câte ori scriu texte de presă, buletine informative pentru casa de discuri, recenzii sau versuri, apelez mereu la ea, este o bună îndrumătoare. Lucy m-a ajutat cu numele și nu este întâmplător că el este dublat cu o monogramă foarte reuşită. Numele vine, de asemenea, din natura înnăscută de a fi un pic „necinstiți”, spirite libere. Ne-am întâlnit la un festival de muzică și restul, după cum se spune, este istorie.

Din experiența mea ca muzician secundar pentru o mulțime de trupe, nu am intenționat niciodată ca trupa Consummate Rogues să aibă o componenţă stabilă. Cu toții suntem muzicieni de studio cu normă întreagă și consider că toată lumea are angajamente care trebuiesc respectate la timp și, desigur, şi alte priorități. Prin urmare, trebuie să fiu pregătit să apelez la diferiți muzicieni pentru fiecare concert. Mă simt foarte norocos să fiu înconjurat de muzicieni prieteni, atât de grozavi.

La baterie îl avem pe Will Chism, care a lucrat cu câțiva artiști foarte grei. Ne-am cunoscut printr-o trupă cu care lucram acum câțiva ani. De atunci am devenit prieteni buni și este o plăcere să-l avem în trupă.

La bas este Geoff Threadgold. Îl cunosc pe Geoff de ani de zile și am cântat împreună tot felul de concerte de jazz. Este incredibil de devotat, și totodată, lipiciul trupei. Are un umor sardonic fabulos.

9. Este prima ta ieşire cu trupa Consummate Rogues!? Ce le transmiţi fanilor bluesului din Bucureşti, Buzău şi Sibiu? Ne veţi cânta şi compoziţii proprii?

Am vrut să înființez o trupă pe care trebuie să o vezi neapărat live - nu am avut timp să lansăm muzica noastră, așa că nu sunt prea multe disponibilităţi on-line. Este o provocare să mențin o trupă să funcţioneze, astfel că m-am asigurat să avem o mulțime de concerte la Londra (unde locuim cu toții). De acolo, am început să ne dezvoltăm sunetul și am inclus mai mult material original în programul nostru. Sunt foarte selectiv ce concerte alegem, deoarece suntem teribil de ocupați cu toţii, cu diverse alte proiecte; totuși, după ce am cântat atât de mult în Europa cu Nine Below, Ben Waters și Tankus The Henge, am vrut să realizez același lucru cu această trupă. Există mult mai multă apreciere a comunității pentru muzica live aici, un lucru care lipsește adesea în Marea Britanie.

Am un gust muzical eclectic și poate fi în detrimentul meu faptul că nu mă pot decide niciodată asupra unui stil pentru trupele mele sau pentru muzica mea. Prefer mai mult să am o trupă care cântă muzică grozavă, indiferent de stil. Cu toate acestea, în calitate de proprietar al unei case de discuri, știu că aceasta nu este o idee bună – dar această trupă nu a semnat contract cu casa de discuri.

Veți auzi tot felul de influențe în muzica noastră: Bob Dylan, Little Feet, Dr John, The Band, precum și trupe britanice precum The Blues Breakers, Cream și Squeeze!

Nu folosim niciodată un setlist – astfel că, nu știm dinainte ce vom cânta!

Îţi mulțumesc că ți-ai făcut timp pentru a mă intervieva.

Chris

Mulţumesc mult şi eu şi ne vedem pe 16 martie la Bucureşti!

Radu Lupaşcu

01 martie 2023

Foto: Adrian Mociulschi, Chris Griffiths (2).