Purtând Grecia prin lume

Duminică, 2 mai, începând cu ora 19:30, GEORGE DALARAS (Foto credit: Dinos Diamantopoulos) va susţine un concert extraordinar la Bucureşti. Spectacolul se va desfăşura la ZONE ARENA, noua locaţie de evenimente în aer liber, din Bucureşti, situată în strada Barbu Văcărescu, nr. 164, sector 2, în cartierul Floreasca.

Invitaţii speciali ai lui George Dalaras sunt Despina Olympiou – una dintre principalele voci ale Greciei de azi şi Michalis Tzouganakis – un apreciat cântareţ şi poliistrumentist, princpalul său instrument fiind lăuta.

Promovarea tinerilor artişti, vedete în devenire, este de multă vreme unul dintre scopurile carierei lui George Dalaras. Despina Olympiou şi Michalis Tzouganakis sunt cei doi aleşi pentru THE ENCORE TOUR – EUROPE 2010, turneu care debutează pe 2 mai, la Bucureşti.

"George dalaras cântă în greceşte, totuşi muzica lui, izvorâtă din inimă, este universală” afirma ziarul francez Le Figaro în 1993, mult după ce reputaţia acestui mare muzician grec trecuse graniţele ţării sale. În turneele sale triumfale prin Europa, Statele Unite, Canada şi orice alt colţ de lume, George Dalaras a rămas fidel rădăcinilor sale, lăsând în urma sa mlădiţe ale ritmurilor greceşti tradiţionale, destinate, am putea spune, să însoţească amestecul culturilor lumii de azi. Născut în Pireu, principalul port al Atenei, George provine din tradiţia muuzicii populare şi a blues-ului. Tatăl său a fost un muzician traditional, instrumentist bouzouki şi primele amintiri muzicale ale lui Dalaras sunt strâns legate de principalele forme de muzică grecească: laiko (popular), rembetika (un fel de blues) şi paradosiaka (tradiţional). La vârsta de 16 ani, au loc primele sale apariţii publice, în calitate de chitarist şi vocalist. A fost primul artist ce a scos muzica grecească din atmosfera convenţională a cluburilor şi a cântat-o în arene mari. Doi ani mai târziu, înregistrează primul album. Imediat, mariajul propus de George, dintre sound-ul tradiţional – urban al muzicii greceşti (bazat pe bouzouki) şi câteva dintre aspectele sale mai moderne, este aclamat de către public, care-l răsplăteşte cu primele sale vânzări de sute de mii de unităţi. De atunci, a lansat 75 de albume în nume propriu şi a colaborat la mai mult de alte 55, în calitate de muzician sau producător, mereu lărgindu-şi orizonturile artistice prin creativitatea sa multilaterală. Din 1981, a susţinut mai mult de 500 de concerte în afara Greciei, promovând cultura Greciei. A cântat în cele mai vestite săli de concert din lume, printer care Palatul Congresului şi Teatrul Olympia din Paris, Sălile Albert şi Queen Elizabeth din Londra, Stadionul Wembley (împreună cu Melina Merkouri şi Vanessa Redgrave), Opera din Frankfurt, Mann Auditorium din Tel Aviv, Basilica Notre Dame din Montreal, Palatul Kremlin şi multe altele. În 1994, a cântat la Brendan Byrne Arena din New Jersey, în faţa a 22.000 de spectatori. Mulţumită vocii sale excepţionale şi deosebitei tehnici instrumentale, Dalaras se găseşte în fruntea procesului de inovaţie în muzica grecească. În ultimele două decenii, a creat criterii de referinţă esenţiale despre ce reprezintă sau ce ar trebui să reprezinte această muzică, aducând, permanent, noutăţi genului şi conducându-şi principalul său public, cel tânăr, către cărări muzicale uitate ca smirneika sau rembetika. Dar George Dalaras a şi ajutat acest public să descopere, înţeleagă şi accepte muzica altor culturi. Fiind unul dintre rarele soiuri de artist care poate găsi echilibrul între muzica sa şi compromisurile unei cariere planetare, colaborările sale cu superstar-uri internaţionale au scos la iveală abilitatea de a se adapta altor stiluri de muzică. A înregistrat şi concertat alături de Sting, Paco de Lucia, Al di Meola, Goran Bregovic, Ian Anderson, Joan Faulkner, Jocelyn B. Smith, Emma Chapplin şi mulţi alţii. Arta şi popularitatea sa depăşesc graniţele Greciei datorită compoziţiilor sale – expresie pregnantă a protestului, indignării sociale şi speranţei. În spectacole, George este preocupat ca publicul său, din Grecia, America Latină, Rusia, Canada, SUA, Franţa sau Marea Britanie, nu doar să asiste la un eveniment remarcabil, dar şi să trăiască o experienţă culturală, să descopere un drum muzical al cunoaşterii.

Întrebare: “The Romanians are familiar with the Piraeus harbour from various literary works. How does Piraeus harbour look seen through your eyes?”

George Dalaras: “Piraeus for me is a special place.  It’s the place I was born, and of course as you said, it’s for me the place of inspiration.  It’s the place that born and loved rembetiko and the place that embraced the refugees and Asia Minor.  For me it has always the magic of the port, where different cultures meet, where different people unite their sorrows and their happiness.”

DESPINA OLYMPIOU

DESPINA OLYMPIOU s-a născut şi a crescut la Limasol, în Cipru, unde a şi început să cânte. Despina este un artist remarcabile, ale cărui cunoştinţe muzicale sunt demonstrate de interpretările sale fără cusur. A studiat pian şi teorie muzicală la Trinity College of London. Şi-a început cariera profesională în 1992, prima sa colaborare de marcă fiind la Atena, cu Yannis Parios, în 1994. De atunci, a colaborat cu mari artişti ai Greciei, printre care Haris Alexiou, George Dalaras, Michalis Hatzigiannis, Manolis Lidakis, Yaniis Parios, Mary Linda, Dimitris Mitropanos, Pantelis Thalassinos, Kostas Makedonas, Mimis Plesas, Manolis Mitsias, Marios Tokas, Thanasis Polikandriodis, Katerina Kouka, Gerasimos Andreatos, Dimitris Mpasis etc. A lansat 5 albume proprii – Mation SOU I KALIMERA (2000), EHOUME LOGO (2004), AFTO EINAI AGAPI (2005), MAZI HORISTA (2007), MIA STIGMI (2009). A participat, alături de George Dalaras, la concerte susţinute în Grecia, Statele Unite şi Canada. De asemenea, a colaborat cu Anna Vissi.

MICHALIS TZOUGANAKIS

Creta e ţinutul său. În Skafia îi sunt rădăcinile. Michalis s-a născut în oraşul Bergen din Belgia, într-o veche zonă a emigranţilor. Asocierea sa, în muzică şi în viaţa de zi cu zi, cu turci, greci, marocani, polonezi, egipteni şi italieni a fost determinantă în formarea personalităţii sale. Particularităţile fiecăruia dintre ei, culoarea şi aroma fiecăreia dintre ţările lor de provenienţă, evidenţiate prin obiceiurile lor zilnice, felul de a se exprima, moştenirea muzicală, toate au constituit impresii de neşters din inima şi creierul micului Michalis. El purta în interior insula Cretei, alături de cei 7 fraţi şi surori şi de părinţii săi, care le povesteau permanent despre ţara lor. La vârsta de doi ani a pus mâna pe lăuta unuia dintre fraţii săi şi… n-a mai lasat-o de atunci. La nouă ani s-a repatriat. Şcoală, muzică, cântece şi dansuri tradiţionale… În scurt timp, a devenit evident că e un copil minune şi s-a întâlnit cu importanţi muzicieni cretani, precum Giannis Sergakis şi Vangelis Zacharioudakis, acesta din urmă oferindu-i posibilitatea de a intra, pentru prima oară, într-un studio de înregistrări., acesta din urmă oferindu-i posibilitatea de a intra, pentru prima oară, într-un studio de înregistrări. Studiază cu pasiune şi răbdare şi la 15 ani deja cântă la mai multe instrumente – outi, sazi, boulgari, mandolină, cumbus, liră. La 17 ani, începe să ia lecţii de canto tradiţional la Conservatorul din Atena. Neobosit şi inventiv, la 18 ani înfiinţează propriul grup. Călătoreşte prin Grecia, Statele Unite, Canda şi concertează în Belgia. Colaborează şi cu trupe din afara Greciei. În 1997, se întâlneşte cu Nikos Mamagkakis, o mare cotitură în evoluţia sa muzicală şi nu numai. Rămâne timp de şase ani alături de acest mare compozitor şi beneficiază de experienţa acestuia. Michalis Tzouganakis a adus importante schimbări cântecului tradiţional cretan, nu doar prin interpretarea sa, dar şi prin includerea sunetelor contemporane. Prin modificarea elementul tradiţional, îl îmbogăţeşte şi îi oferă o nouă dimensiune muzicală.