Pedro Negrescu

„Am nevoie de muzică: este leac, notele sunt ceaiurile de fiecare zi... După părerea mea, cuvântul şi muzica se află în permanent conflict. Există o semantică propriu-zisă, a textului, a cuvântului, şi există o semantică a muzicii. Şi nu de puţine ori ele sunt în deplin antagonism. Trebuie genialitatea lui Puccini sau a lui Ceaikovski să pui împreună sensul frazei muzicale cu sensul frazei literare. Muzica nu e o sclavă, nu poate fi o cenuşăreasă a artelor. Muzica este regina tuturor artelor”, se destăinuie Pedro Negrescu.

Pedro Negrescu (pe numele real Petronius V. Vasile Aciocârlănoaei) este profesor, instrumentist, regizor muzical, contrabasist de jazz şi dirijor de muzică clasică. Colaborator fidel al multor muzicieni români reprezentativi – saxofonistul Garbis Dedeian (cu care a debutat în jazz), Mircea Tiberian (care i-a fost profesor la Clasa Jazz a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti), regretatul Johnny Răducanu (ca membru permanent al grupului „Johnny Răducanu & Friends”), Marius Popp, Dan Ionescu, Liviu Butoi, Nicolas Simion, Romeo Cosma, fraţii Popovici (Iaşi), Ion Baciu Jr., Anca Parghel, Teodora Enache, Iancsi Körössy, Dan Ştefănică, Luiza Zan, Maria Răducanu, dar şi din alte ţări: bulgarii Ventzislav Blagoev, Valeri Dinchev, ungarul Köszegi Imre, sârbul Ivan Alexeevici, saxofonistul american Chico Freeman, etc. Pedro s-a născut pe 25 aprilie 1969, în oraşul Tecuci, într-un loc cu o bogată tradiţie muzicală, unde a început studiul viorii.

A debutat "dirijoral", ca o predestinare, de la cea mai fragedă vârstă, la clasa ilustrului profesor Valentin Gabrielescu, unde, făcând parte din grupa specială de auz absolut, era aproape în exclusivitate câştigătorul concursului de solfegiu - dictat, iar drept premiu era bagheta, şi dreptul de a dirija clasa. A început studiile de orchestră ca violoncelist, încă din gimnaziu, la Liceul de Arta "G. Enescu" din Bucureşti, unde manifestând o adevărată pasiune pentru aceasta, a susţinut concerte ca şef de partidă. A absolvit clasa Regie de Operă a Universităţii de Muzică din Bucureşti (1995). A urmat cursurile de orchestră la Haendel Akademie - Karlsruhe - Germania în 2000, 2001, 2003, atât la secţiunea instrumentală, cât şi cea de operă. În anul 2008 a beneficiat de o bursă post-universitară în S.U.A., unde a fost asistent dirijor al maestrului Larry Livingston, şi a participat ca instrumentist în Orchestra Idellwild Festival, cu care a concertat la celebra Disney Hall. A asistat deasemenea la repetiţiile orchestrelor Los Angeles Philarmonyc, Pacific Symphony, Los Angeles Opera, U.S.C. Thornton Orchestra. În urma acestor studii, a obţinut Certificate of Highest Distinction. Ca dirijor, a susţinut concerte cu orchestrele Filarmonicilor din: Arad, Timişoara, Cluj, Bacău, Botoşani, Iaşi, a Teatrului Muzical N. Leonard din Galaţi, şi a Tearului de Operetă din Kiev. Este doctor în muzică, specializarea dirijat orchestră. A fost regizor la Opera din Constanţa, profesor de muzică de cameră la Liceul de Artă din Constanţa, dirijor al orchestrei de cameră „Con Anima” din Arad. De-a lungul timpului, a fost invitat să dirijeze orchestre atât în ţară cât şi în străinătate, cele mai recente colaborări ale sale fiind cele cu Orchestra Teatrului de Operetă din Kiev, Ucraina şi cu Orchestra Naţională de Cameră de la Chişinău. Este dirijorul orchestrei studenţeşti a Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, unde predă şi disciplina Dirijat orchestră. Din anul 2000, se dedică aproape în întregime artei dirijorale, parcurgând etape de studiu în particular, de masterat şi de doctorat, avându-i ca profesori pe: Petru Andriesei, Cristian Brâncuşi, Dumitru Goia. A mai studiat cu maeştrii: Petru Oshanitsky, Sabin Păutza, Larry Livingston, Ilarion Ionescu Galaţi, Valentin Doni. După o îndelungată carieră didactică, în prezent este lector universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş, Facultatea de Muzică, unde predă materii ca: Estetica, Folclor, Teorie-Solfegiu-Dictat, Citire de partituri, Dirijat. Locuieşte la Arad dar mai tot timpul este pe drum în ţară cât şi în strănătate. Acasă, la Arad este dirijorul orchestrei de cameră "Con Anima".

„Deşi în primele clase de şcoală am studiat violoncelul, contrabasul este unul dintre primele instrumente pe care le-am văzut. Am şi acum un melc, un cap de contrabas, care a aparţinut bunicului meu. În liceu am cântat rock, pop-music, afé concert, lăutărie, muzică de petrecere, la nunţi, botezuri, înmormântări, defilări şi la jurăminte militare. În armată am făcut parte din fanfară: am luat parte la tot ce înseamnă secţiune muzicală. Contrabasul a venit în mod firesc în clipa în care am cântat în primul taraf. Sigur că mă uitam la el, dar mi se părea tot timpul prea mare. La un moment dat, eram coleg de cameră de studiu în şcoala de muzică cu Cătălin Rotaru, care este unul dintre contrabasiştii de jazz şi de muzică clasică ai României – acum e undeva în America – el începuse deja să cânte jazz şi îl auzeam studiind, îmi povestea că este o muzică extraordinară”.

Ca muzician de jazz, a susţinut numeroase concerte, realizând foarte multe înregistrări de radio şi televiziune. Contrabasul şi chitara bas şi le-a însuşit ca autodidact. Este autorul a trei albume proprii şi totodată compozitorul unor coloane sonore de teatru şi film. A debutat în formaţia saxofonistului Garbis Dedeian în 1990, la Sibiu pe scena tradiţionalului festival de jazz participând apoi ca invitat la numeroase festivaluri de profil din Polonia, Germania, Bulgaria şi Grecia. Pedro Negrescu s-a impus peste hotare, participând la Festivalurile de Jazz de la Bydgoszcz – Polonia (1994), Corinthos – Grecia (1995), Russe – Bulgaria (1993, 1996), la Concursul - Festival de la Getxo – Spania (1998, cu grupul propriu „Soft Triangle”, finalist al competiţiei), la turneul de concerte din Italia (1998, cu grupul lui Johnny Răducanu), la amplul turneu continental cu Big band-ul internaţional „Swinging Europe” (European Jazz Youth Orchestra) sub conducerea unui renumit contrabasist danez Erik Maseholm (1999), la Expoziţia Mondială de la Hanovra (august 2000), la Los Angeles (2007). A fost bursier la Bad Goisern în Austria unde i-a cunoscut pe contrabasistul Larry Grenadier, pe bateristul Billy Hard şi pe saxofonistul Rick Margitza. Pedro Negrescu a cântat alături de Rick Condit, de Armen Donelian, de cântăreţa austriacă Elly Wright, dar şi împreună cu renumiţi cântăreţi români de jazz precum Garbis Dedeian, Mircea Tiberian, Johnny Răducanu, Dan Ionescu, Nicolae Simion, Anca Parghel, Ion Baciu Jr. sau Dan Stefanică. Albume importante din discografia sa: Jazz Behind the Carpathians: Johnny Răducanu meets Theodora Enache (1999), Green Records, România sau Rădăcini (2002), Mediaround, SUA. În 13 august 2011, Pedro Negrescu şi Maria Răducanu au concertat pro bono (gratuit) la festivalul FânFest, Roşia Montană în cadrul campaniei „Salvaţi Roşia Montană”.

Pedro Negrescu este un contrabasist de forţă şi supleţe, cu un sunet propriu, abordând cu dexteritate violoncelul şi trompeta, cornul şi pianul.

Pedro Negrescu este prezent la Festivalul Internaţional Dracula Bass în 15 septembrie 2012, în formulă de trio, alături de Steve Hamilton (pian) și Hristo Yotsov (baterie).

"Jazz-ul îmi place din multe motive: îmi place pentru că este o artă extraordinară, este viu, este cea mai nouă şi cea mai frumoasă până la urmă din punct de vedere al creativităţii, al improvizaţiei, al trăirii spontane, oferă libertate, dar şi încastrare într-o formă şi mă refer la o anumită pulsaţie care durează la fel şi precis, dar în cadrul acesta, mai mult decât fix, se pot întâmpla nişte lucruri ieşite din comun. Sunt muzicieni care îţi creează sentimentul că nu există limite. Improvizaţia în muzică este un element care vine de la marii iniţiaţi în muzică şi nu este un element la îndemâna oricui."

Radu Lupaşcu
17 iunie 2012