PLOIEŞTI: UN MARE FESTIVAL

În chip paradoxal, inclusiv în jazz se întâmplă ca zile, săptămâni şi chiar luni să nu se întâmple nimic, dar când este să se întâmple, să coincidă cronologic câte două, uneori chiar trei evenimente spectaculare în localităţi distanţate, făcând realmente imposibilă dezirabila prezenţă fizică a uneia şi aceleiaşi persoane (în cazul de faţă – persoana mea) la respectivele împrejurări muzicale.

În intervalul 20 - 24 octombrie 2021, timp de cinci seri consecutiv Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploieşti a organizat şi găzduit în municipiul de obârşie al festivalurilor româneşti de jazz, cea de a XVI-a ediţie (serie nouă) „PLOIEŞTI JAZZ FESTIVAL”; amplă, autentică sărbătoare sonoră prilejuind privilegiaţilor jazzfani prahoveni confluenţa nemijlocită cu câţiva dintre cei mai reprezentativi muzicieni români de gen din ţară şi din diaspora! Să nu uităm a aminti că – NB! – tot acolo se desfăşurase cu o săptămână înainte Conferinţa on line „#RoJazz 5 + 2”, după cum, în perioada 20 - 22 august, în organizarea aceleiaşi Filarmonici excaladase pe culmi un alt năstruşnic festival... „Jazz on the Rooftop”. Aşadar, bravo ploieştenilor, în circumstanţele în care, în 2020 şi 2021, prin alte mari centre culturale precum Iaşi ori Bucureşti, jazzul ca mega-spectacol care să triumfe pe importante scene festivaliere a absentat cu desăvârşire...

Aflat la Reşiţa la Festivalul „Sabin Păuţa” în zilele de 22 şi 23 octombrie, nu am putut ajunge la Ploieşti decât duminică 24 octombrie, când mi s-a acordat privilegiul de a-i prezenta pe podium pe componenţii grupurilor din seara-epilog. Astfel că, deşi n-am fost – fizic vorbind – participant la întreaga perindare de forţe scenice timp de cinci seri, nimic nu mă împiedică să apreciez dimensiunile considerabile, consistentele eforturi investite în edificarea somptuosului festival!

De revelat îndeosebi trăsăturile de originalitate conceptuală proprii evenimentului: astfel, în prima seară, miercuri 20 octombrie, spectatorii prezenţi în sala „Ion Baciu” au fost martorii insolitului experiment tehnico-artistic „Hybrid Symphonic Jazz” în care Orchestra Simfonică a Filarmonicii Ploieşti aflată loco pe scenă a cântat sincron împreună cu vocalista Elena Mândru şi ai săi parteneri instrumentişti tocmai de la Helsinki, vizionaţi şi audiaţi on line prin intermediul spaţiului virtual şi cu ajutorul unor ecrane instalate şi ele pe scenă!

Joi 21 octombrie, seara festivalieră a apărut particularizată prin raportarea la timbrul unui unic instrument. S-a numit „Piano Day” şi a prilejuit evoluţia mânuitorilor claviaturii în alb şi negru Toma Dimitriu, Albert Tajti – două întru totul confirmate tinere talente, apoi experimentaţii Ion Baciu Jr. şi Sorin Zlat, solişti însoţiţi în demersurile lor creativ-interpretative de secţia ritmică a Trioului Ploieşti Jazz, alcătuită din basistul Răzvan Cojanu şi bateristul Laurenţiu Ştefan.

Vineri 22 octombrie şi-au concretizat valoroasele disponibilităţi muzicale artişti reuniţi în grupurile instrumentale multinaţionale avându-i protagonişti pe doi marcanţi exponenţi ai diasporei române de jazz: contrabasistul Michael Acker şi saxofonistul Nicolas Simion, ambii nativi din zona Braşovului, rezidenţi acum în Austria, respectiv Germania.

Seara de sâmbătă 23 octombrie a oscilat între două formule instrumentale distincte, fiind partajată de Trio-ul saxofonistului Alex Arcuş şi de Ploieşti Big Band Jazz Society coordonat de gestul dirijoral eficient al lui Răzvan Cojanu.

Şi a venit ultima seară, cea de duminică 24 octombrie, în care am putut aprecia nemijlocit prestaţiile de înaltă condiţie valorică împlinite de alte două remarcabile colective interpretative. Quintetul instrumental „I Remember Johnny” în frunte cu competentul, înzestratul saxofonist şi compozitor Cristian Soleanu, i-a avut în alcătuire pe trompetistul Laurenţiu Moise, pe Vlad Popescu - baterie, Răzvan Cojanu - contrabas, Albert Tajti - pian. Un quintet instrumental cucerindu-şi de astă dată auditorii prin redimensionările expresive conferite unui... quintet de notorii creaţii ale lui Johnny Răducanu: „SERPENTINE”, „OCTOMBRIE SONG”, „BLUES UNISON”, „PE OLT”, „JOCUL ŢAMBALELOR”. La acestea s-a adăugat „I REMEMBER JOHNNY”, o piesă-dedicaţie avându-l autor pe saxofonistul lider, care s-a afirmat şi drept un inspirat creator / aranjor şi un destoinic muzicolog.

Şi fiindcă instrumentul-cheie al serii a fost saxofonul, i s-a atribuit apreciatului interpret Cătălin Milea, iscusit cunoscător / practicant şi al întregii familii de instrumente de suflat cu ancie (şi nu numai!), cinstea de a încheia prestigiosul Festival ploieştean împreună cu ai săi parteneri de quartet, Liviu Negru - ghitară, Adrian Flautistu - contrabas şi Iulian Nicolau - baterie. De menţionat că liderul grupului, totodată şi autorul celor şapte secvenţe cuprinse în proiectul „Tetris”, Cătălin Milea a alternat în decursul recitalului saxofonul tenor, clarinetul bas şi – surpriză, flugelhornul care este, după cum se ştie, un instrument de suflat din alamă! După primele patru creaţii, intitulate „SAL NEGRA”, „TETRIS 1”, „TETRIS 4”, „TETRIS 5”, în continuarea recitalului a urcat pe podium ca invitată a grupului talentata, charismatica vocalistă Ana Maria Roşu, tânără solistă de certă perspectivă pe drumul consacrării; toţi cinci au concretizat în final piesele numite „TERTRIS 3”, „INNERVERS” şi „TETRIS 7”.

Desigur, pentru punerea în operă a evenimentului şi-au reunit forţele Filarmonica „Paul Constantinescu”, Primăria Municipiului Ploieşti şi Consiliul local sub patronajul Ministerului Culturii, cu contribuţiile unor investitori binevoitori – citiţi sponsori – şi sub auspiciile Familiei Regale a României. Dar cum ştim că „omul sfinţeşte locul”, demiurgii în fapt ai celei de a XVI-a ediţii festivaliere au fost, ca şi cu anterioare prilejuri Vlad Mateescu, managerul Filarmonicii, directoarea artistică Georgiana Nae, Răzvan Cojanu, coordonatorul Departamentului Jazz al aceleiaşi instituţii, Andi Enache, promotor media şi prezentator al festivalului – apropo, demult n-am mai văzut atâtea banere promovând jazzul într-un oraş! – orele, zilele, săptămânile de neodihnă, aportul lor sine qua non legitimând calibrul meritat ce a desemnat Festivalul ploieştean drept cel mai impozant al toamnei şi unul dintre cele mai ample, proeminente, ale anului 2021 în areal mioritic.

În ambientul atât de prielnic unui veritabil act de cultură m-am simţit cu adevărat fericit, amintindu-mi instinctiv de emblematicele cuvinte ale bătrânului Horaţiu: „Carpe diem, quam minimum credula postero” („Trăieşte clipa de azi şi fii cât mai puţin încrezător în ziua de mâine”).

Florian Lungu
18 noiembrie 2021

Legenda foto: 1. sigla Festivalului; 2. Quintetul „I Remember Johnny” al lui Cristian Soleanu; 3. Grupul Cătălin Milea şi Ana Maria Roşu.