LECŢIA WYNTON MARSALIS ÎN ROMÂNIA

Începutul lunii iulie a anului de graţie 2021 a fost binecuvântat cu câteva evenimente în cascadă dedicate iubitorilor români ai jazzului: 1 - 4 iulie – Wynton Marsalis & Jazz At Lincoln Center Orchestra (SUA), 2 - 4 iulie – „The Jazz Cave Festival” ediţia I de la Peştera Ialomiţei, 7 - 11 iulie – „Gărâna International Jazz Festival”, ediţia a XXV-a. Seria celor trei concerte susţinute de Orchestra „Jazz at Lincoln Center” la Bucureşti, Sibiu, Timişoara a fost intersectată / completată cu o fastuoasă evoluţie pe scena Sălii Radio din Capitală în seara de 2 iulie, când cu Orchestra Simfonică Naţională a României sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru a fost interpretată impozanta simfonie „The Jungle” compusă de Wynton Marsalis.

În ceea ce mă priveşte, am putut fi unul dintre fericiţii beneficiari ai unei invitaţii, ai unui doct caiet - program şi ai unei măşti personalizate cu sintagma „Unora le place jazzul” la primul concert susţinut de Jazz At Lincoln Center Orchestra în start de iulie, pe podiumul  Sălii Palatului din Bucureşti. Un regal artistic de zile mari, o pilduitoare disertaţie în sunet şi ritm despre jazzul genuin, generos dăruită de proeminenţi reprezentanţi ai genului din însăşi patria acestui domeniu muzical. Astfel, cei cincisprezece vajnici instrumentişti de peste ocean, majoritatea afro-americani, s-au depăşit pe sine în întruchiparea esenţei fenomenului „jazz” ca produs sonor colectiv şi aport individual, ca arhitectonică muzicală şi interplay, ca feeling şi mentalitate interpretativă, dar cu deosebire în revelarea principalei virtuţi a acestei arte – creativitatea!

Protagonist al menţionatului serial de concerte, excepţionalul trompetist improvizator, prolific compozitor, mentor al tinerei generaţii, director artistic al orchestrei „Jazz At Lincoln Center”, fervent promotor al jazzului dar şi al marii muzici, Wynton Marsalis – care la data de 18 octombrie a acestui an va deveni sexagenar – este fiul notoriei familii de muzicieni de jazz din New Orleans incluzându-i pe tatăl său, pianistul, profesorul Ellis Marsalis Jr. (1934-2020) şi pe fraţii Branford Marsalis, saxofonist, compozitor, leader de grup, Delfeayo Marsalis, trombonist, producător, profesor, Jason Marsalis, baterist. Recunoscut virtuoz al trompetei, Wynton Marsalis şi-a înscris numele, începând de la prima înregistrare din 1982, pe genericele a peste o sută de discuri, ca lider şi ca sideman, albume de studio şi înregistrări live, de jazz şi de muzică clasică – în această ipostază dobândind şaizeci de Premii Grammy. De o hărnicie puţin comună, a găsit timp să scrie şi şase cărţi! Pentru lucrarea muzicală „Blood on the Fields” i s-a atribuit prestigiosul Premiu Pulitzer în anul 1997, iar în anul 2001 secretarul general al Naţiunilor Unite Kofi Anan l-a numit „mesager al păcii”, artistul fiind totodată desemnat ca „ambasador cultural al SUA”. Popasul artistic în România al oaspeţilor de peste ocean a fost subsumat  celei de a XXI-a ediţii a Întâlnirilor JTI.

Aliniind o alcătuire instrumentală tipică de big band (patru trompete, trei tromboane, cinci saxofoane şi secţie ritmică), Jazz At Lincoln Center Orchestra a cucerit neprecupeţit publicul bucureştean (numeros – în limitele condiţionărilor medicale) care a aplaudat cu legitim entuziasm fiecare contribuţie solistică, fiecare reuşită orchestrală. Căci, dincolo de ţinuta impecabilă a interpretărilor conferite celor şase admirabile momente muzicale cuprinse în program, plus un intens solicitat şi acordat supliment de recital, auditorilor li s-a livrat o lecţie vie a firescului şi a dezinvolturii susţinerii notă cu notă, cu aplomb, cu tehnică ireproşabilă, cu mirabilă angajare profesională şi afectivă, a unui repertoriu incitant traversând în mai bine de o oră episoade ale istoriei genului, de la tradiţional la modern. NB! – o atare performanţă fiind împlinită în circumstanţele evoluţiei scenice fără dirijor a ansamblului!!!

Contrastele de tempo, pulsaţia irepresibilă a swingului, tentele policromiei timbrale valorificând odată în plus ţinuta remarcabilelor orchestraţii semnate în mare măsură de înşişi instrumentiştii big band-ului, seva vitală şi consistenţa sonorităţilor... dar mai presus de toate captivanta prospeţime a improvizaţiilor solistice – iată tot atâtea motivări ale aspiraţiei către perfecţiune!

Nume ca saxofonistul flautist clarinetist Sherman Irby (cel mai activ solist), Victor Goines (saxofon tenor, clarinet), Paul Nedzela (saxofon bariton, clarinet bas), trompetiştii Kenny Rampton şi Wynton Marsalis însuşi, trombonistul Vincent Gardner, pianistul Dan Nimmer, contrabasistul Carlos Henriquez, bateristul Obed Calvaire au potenţat prin volubilele lor ofrande solistice spontane, ca şi prin măiestrite frazări valoarea în ansamblu a concertului, în piese precum „SHOUT ’EM, AUNT TILLIE” şi „BIG FAT ALICE’S BLUES” de Duke Ellington, ampla lucrare - epilog „FREEDOM SUITE”, creaţie a lui Sonny Rollins în aranjamentul saxofonistului Walter Blanding, dar şi inspiratele secvenţe „JO JO’S MOJO”, piesă a trompetistului Marcus Printup, „TWO-THREE’S ADVENTURE” de Carlos Henriquez, „JUST A-SLIDIN’ ”, autor trombonistul Chris Crenshaw, ultimii trei numiţi – componenţi ai big band-ului Jazz At Lincoln Center.

Modest, instalat în linia din spate a suflătorilor alături de ceilalţi trompetişti, susţinător a doar câteva solouri spre a pune în evidenţă, a favoriza calităţile coechipierilor, asumându-şi totodată rolul de charismatic MC (sau emcee = master of ceremony = prezentator), ilustrul protagonist al serii s-a dezlănţuit în schimb în minutele finale drept acel superagil-supertehnic-inegalabil trompetist Wynton Marsalis care, reintrat în scenă la cererea insistentă marcată de urale a publicului, a interpretat ca bis, doar într-o formulă de quintet instrumental propria, insolita sa compoziţie „KNOZZ-MOE-KING”.

Pentru melomanii autohtoni întâlnirea cu arta eminentului muzician şi cu orchestra pe care o conduce a însemnat un prilej aparte unind preferinţele, un eveniment realmente memorabil. În plus, pentru mine a generat bucuria de a-l cunoaşte personal pe marele artist, de a-i adresa câteva cuvinte admirative, fapt pentru care se cuvine să-i mulţumesc producătorului executiv al concertului, Valerian Mareş.

Florian Lungu
15 iulie 2021

Foto: Ciprian Zincă (1, 2); Marin Cazacu (3).

Legenda foto: 1. Jazz At Lincoln Center Orchestra pe scena Sălii Palatului; 2. Quintetul Wynton Marsalis în final; 3. Wynton Marsalis şi subsemnatul.