KIND OF BLUE ÎN TENTĂ ROZ

Deşi considerat un gen „de  nişă”, arta jazzului şi-a aflat totuşi şi în România întruchipări viabile în spaţiul virtual, în lunile mai, iunie – le aşteptăm deopotrivă în iulie, august, septembrie  etc. – dovedind astfel că şi ai săi exponenţi au dorit să parcurgă lunile indezirabilei pandemii nu ca simpli asistenţi contemplativi, ci în ipostaze de rodnici demiurgi de evenimente artistice. Ne referim la emanaţii video sub denumirea „Nocturn TV” (parte din „Clubul tânărului Orfeu”) pe NET păstorite cu neostoit patos de Mihai Hristu, împătimit cultivator al sunetelor măiestre încă de acum patru decenii pe când organiza serialul de concerte „Johnny Răducanu şi invitaţii săi”.

Sau mereu surprinzătorul (încă tânărul), multi-premiatul pianist / compozitor / clarinetist Sorin Zlat care a reuşit să împreuneze pe acelaşi ecran YouTube, nu mai puţini de şaisprezece instrumentişti din mai multe ţări – Bryan Davis, Harvis Padron, Björn Ingelstam şi Daniel D’Alcantara la trompete, Florian Radu, Silvio Giannetti, Alexandru Moraru, Jaziel Gomez la tromboane, Sal Lozano, Cătălin Milea la saxofoane alto, Tony Lakatos şi Woody Witt la saxofoane tenor, Aaron Lington la saxofon bariton, Gianluca Renzi la contrabas (şi aranjor), Iulian Nicolau - baterie, Sorin Zlat - pian, cu toţi cuprinşi (chiar dacă distanţaţi la kilometri) în The Global Big Band, destinat interpretării piesei pianistului, intitulată „Involution”.

Dar cea mai pregnantă împrejurare artistică s-a vădit a fi, din iniţiativa postului de radio România Muzical şi a Orchestelor şi Corurilor Radio România, suita CONCERTELOR ROZ, difuzate concomitent şi pe Radio România Cultural, oferind miercuri de miercuri muzică de cameră din creaţia lui Ludwig van Beethoven (de la naşterea căruia s-au împlinit în anul 2020 două veacuri şi jumătate), iar joi de joi, în fapt de seară (de la ora 19,00), evoluţii jazzistice live acreditate sub ingeniosul generic „Alone Together” (există şi o melodie numită astfel, compusă în anul 1932 de Arthur Schwartz, devenită standard de jazz), recitaluri susţinute sub patrafirul jazzului de un sextet de instrumentişti, în majoritate din Big band-ul Radio. Căci într-adevăr, Alone together – Singuri împreună, cei şase interpreţi conduşi de pianistul compozitor George Natsis s-au produs pe scena Sălii Radio, fără spectatori, însă au beneficiat în schimb de o largă audienţă prilejuită de transmisiunile în eter, pe lungimile de undă ale celor două posturi de radio. Înregistrările evoluţiilor live difuzate radiofonic în premieră, au putut fi urmărite şi în format video pe conturile Facebook şi YouTube. Cele trei concerte derulate până la data la care aştern aceste consemnări, au avut drept tematici: joi 4 iunie – vechi hituri ale muzicii pop româneşti integrate proiectului numit „Dor de viaţă” realizat de infatigabilul George Natsis; joi 11 iunie – „Behind Social Bars”, creaţii şi aranjamente aparţinând trompetistului compozitor Sebastian Burneci; joi 18 iunie – „A Tribute To Miles” reactualizând trei dintre secvenţele albumului lui Miles Davis „Kind of Blue” (considerat cel mai important şi mai bine vândut LP de jazz din toate timpurile!), plus alte cinci piese, întru totul reprezentative pentru ilustrarea personalităţii gigantului Miles, toate aceste concerte fiind prefaţate, interfaţate, postfaţate de doctele – totodată accesibilele – consideraţiuni jazzologice enunţate de Cristian Marica, redactor şef al postului România Cultural, prezentator permanent al Stagiunii de Jazz de la Teatrul „Act” de sub egida Societăţii Române de Radiodifuziune şi în ultimii ani MC (master of ceremonies) al Festivalului Concurs de Jazz „Johnny Răducanu” de la Brăila.

Mă voi referi în rândurile ce urmează la virtuţile concertului din 18 iunie – îndrăznesc să afirm – cel mai reuşit, mai apropiat de esenţa genului, adevărată terapie pentru suflet oferită de cei şase admirabili instrumentişti adevăraţilor melomani de jazz.

Încă de la prima secvenţă a programului, „NARDIS”, purtând autograful componistic al lui Miles Davis (nume emblematic al jazzului modern de la mijlocul secolului trecut, implicat în aproape toate fazele evoluţiei stilistice – hard bop, cool, modal, free jazz, fusion), trompetistul Sebastian Burneci, saxofonistul Cătălin Milea (în această piesă cântând şi la flaut) şi pianistul George Natsis au dat măsura integrală a creativităţii lor, impunându-se de-a lungul concertului ca principali improvizatori, dar şi ca tehnicieni virtuozi ai instrumentelor şi inspiraţi aranjori.

Compusă de Miles Davis ca şi piesa anterioară în anul 1958, inspirata „MILESTONES” a dat numele albumului eponim; variaţiunile concepute spontan ce au venit să fructifice melodicitatea şi virtuţile ritmice ale modelului supus prelucrării, relevând tonul meditativ al soloului de trompetă şi cursivitatea desenului de sunete din intervenţia saxofonistului.

„BLUE IN GREEN” aparţine albumului 1959 „Kind of Blue”, dar paternitatea acestei teme a fost controversată, fiind arogată atât de Miles Davis cât şi de pianistul Bill Evans. În secţiunile dezvoltătoare, ştafeta solistică a mers de la contrabasistul (invitat) Adrian Mircea Flautistu cu un discurs inventiv, la trompetistul Sebastian Burneci cu fraze melismatice de tentă bluesy, apoi la saxofonistul Cătălin Milea – care şi-a permis un mod de exprimare caracterizat prin libertatea expresiei, dar şi la pianistul George Natsis al cărui demers improvizatoric liric, plin de sensibilitate a fost creat să încânte auzul.

Alte două momente muzicale preluate din LP-ul amintit, „ALL BLUES” şi „SO WHAT”, ambele realmente semnificative, convingătoare în privinţa geniului componistic propriu lui Miles Davis, au prilejuit afirmarea solistică a trombonistului Florian Radu (instrumentist polivalent, care face parte şi din Orchestra Naţională Radio, fiind deci specializat şi în interpretarea muzicii „clasice”), respectiv a bateristului Laurenţiu Zmău, veritabil arhitect de ritmuri, apt a inventa şi a împleti cu dexteritate mulţime de formule combinatorii.

Între cele două piese amintite, s-au făcut auzite cu distincţie o minunată baladă, „ROUND MIDNIGHT” (1944) a celebrului pianist Thelonious Monk, temă foarte apreciartă de Miles Davis (în cazul de faţă beneficiind de un aranjament foarte interesant, cu deosebire sub aspect armonic, datorat tânărului violist, ghitarist şi compozitor George Dumitriu care activează la Amsterdam) şi tema de tempo alert „FOUR” (1954) a lui Miles Davis, în aranjamentul semnat de Sebastian  Burneci care a prevăzut în chip ingenios drept suporturi pentru improvizaţiile solistice câteva riff-uri cu citate din alte piese ale autorului!

Pentru a ilustra şi interesul manifestat în ultimii ani vieţii de Miles Davis pentru fuziunea jazz-rock, sextetul alcătuit din George Natsis – Sebastian Burneci – Cătălin Milea – Florian Radu – Adrian Mircea Flautistu – Laurenţiu Zmău a optat în epilogul concertului pentru o compoziţie a lui Michael Jackson, „HUMAN NATURE” (preluată şi de Miles) în aranjamentul conceput pe trei voci al lui George Natsis, cel care a oferit drept postament sonor pentru improvizaţiile saxofonistului, ale trompetistului şi ale pianistului însuşi, un incitant balans pe doi piloni ritmico-armonici.

Concertul „A Tribute To Miles” – o experienţă creativă aparte, revelând înzestrarea pentru jazz a unor muzicieni cu majusculă!

Florian Lungu
23 iunie 2020