JAZZ
CAVE
Arta a fost şi va rămâne incontestabil o modalitate oportună de a
trece mai uşor peste perioade dificile şi, cu atât mai decisiv, muzica în contact
nemijlocit cu publicul va contribui la însănătoşirea sufletelor afectate de apăsătorul jug al restricţiilor impuse
de virus...
Dacă ar fi să-i dăm credit aceluia care a fost poetul, eseistul, traducătorul, realizatorul de emisiuni de radio şi
TV clujean Ioan Muşlea, autor al unei docte „Istorii a jazzului” – citându-i propriile afirmaţii –
„Multă vreme, pentru mine, jazzul a însemnat un alt fel de frumos, alcătuit din
strigăt, sfâşiere, paroxism, libertate. Şi nu doar atât!”.
Ca artă a emancipării, creativă, registru
de apogeu al exprimării sonore spontane, JAZZUL întruchipează în fapt triumful maximei, continuei prospeţimi în expresie,
omagiul adus de interpretul creator publicului avid de noutate. Prac/gma/tic vorbind, genul utilizează frecvent
tehnica temei cu variaţiuni improvizate dusă la ultimele consecinţe; astfel, acesta
denotă o voinţă a nestăvilitei inovări melodico-armonico-ritmice.
În arealul autohton actual putem vorbi despre două întruchipări ale cuvântului
„cave” (cu semnificaţii comune în limba franceză – la
cave – şi în limba engleză – the cave –, în traducere „peşteră”);
astfel, funcţionează cu succes de câţiva ani localul-club de jazz „La Cave de
Bucarest” unde s-au produs periodic mulţi dintre muzicienii noştri de gen proeminenţi,
însă începând din acest an (cu o pre-ediţie pilot vara trecută), iubitorii de jazz şi de peisaje exotice îşi vor
putea satisface gusturile aparte şi prin prezenţa la „The Jazz Cave
Festival” care se va derula în perioada 2 – 4 iulie a. c. în ambientul nepereche al
Peşterii Ialomicioarei! Să evaluăm aceste realităţi artistice concrete în succesiunea lor temporală firească...
După un an de inactivitate aidoma nefericitelor stări de fapt ale contextului HoReCa în
vremelnicul răstimp prohibitiv al pandemiei, luxosul restaurant „La Cave de
Bucarest” din strada Mărgelelor, şi-a redeschis în ipostază de locaţie spectaculară,
porţile pentru public în seara de duminică 23 mai a. c., oferind celor prezenţi, pe lângă mult apreciatele
delicatese gastronomice, un concert de relevantă ţinută profesională.
Protagonistul concertului a fost un muzician român „de liga întâi”, pianistul compozitor Marius
Vernescu, absolvent al Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” (azi
Colegiul Naţional cu acelaşi nume), student al Universităţii Naţionale
de Muzică din Bucureşti, discipol de elită la Musik
Hochschule din Hanovra, câştigător al Concursului Niedersachsen
Jazz (Germania), al Marelui
Premiu la Festivalul Internaţional de Jazz „Django
Reinhardt” (Italia), dar mai ales cuceritor în anul 2002 al preţiosului
Premiu I în confruntarea „Solo Piano Competition” organizată
sub egida unuia dintre cele mai faimoase festivaluri de gen din Europa, „Montreux
Jazz” din Elveţia (Quincy Jones, preşedintele juriului a exclamat:
„Marius Vernescu este unul dintre cele mai mari talente de jazz ale Europei”), dar
şi invitat al Festivalului „George Enescu” şi al manifestării
„Bucharest Jazz Festival”, al
concertului Neppi în Italia, al apariţiei pe
scena Alexannder Platz din Berlin, la
Sala „Grande Auditorium” (Roma), în celebrul Club de
jazz „Porgy and Bess” (Viena), invitat special
la Radio Hall Viena şi Radio
Hall Budapesta, la „Piano Songs Steinway &
Producers” (Bilbao, Spania), revenirea la Festivalul de Jazz de la
Montreux în 2003, ca artist consacrat.
Virtuoz mânuitor al claviaturii în alb şi
negru, Marius Vernescu i-a preferat drept parteneri ai demersului său creativ, pe
experimentatul contrabasist Cătălin Răsvan (dar şi compozitor, aranjor, conferenţiar
universitar doctor) şi pe mai junele, realmente promiţătorul ritmician Gabi Matei, fidel
coechipier suporter al evoluţiei colegilor de grup dar şi inventiv baterist solist. Cu al său glas cald, maleabil,
bine timbrat, vocalista Betty Vernescu a conferit o tentă de sensibilitate, un plus de relief
şi pregnanţă interpretărilor instrumentale, precum în piesele
„L-O-V-E” (Bert Kaempfert, Milt Gabler),
„Cry Me A River” (Arthur Hamilton), „Don’t Get Around
Much Anymore” (Duke Ellington), „All The Things You
Are” (Jerome Kern, Oscar Hammerstein II), „There
Will Never Be Another You” (Harry Warren, Mack Gordon),
„Bye Bye Blackbird” (Ray Henderson, Mort Dixon),
„Estate” (Bruno Martino) şi, în formulă de duo voce-pian, în
prelucrarea cântecului popular „Mociriţă cu trifoi” (dedicată patronului clubului,
Mihai Focşa). Starea de graţie a fanteziei creatoare probată continuu de cei trei instrumentişti
s-a răsfrânt inclusiv asupra reuşitelor compoziţii ale pianistului lider, numite „La
drum” şi „The Fly” incluse în program. De bun augur – apelarea la
un regizor muzical de marcă, Florin Tudor.
Să o afirmăm fără ocol, jazzul n-a
fost nicicînd un teritoriu al domesticului. Dacă până deunăzi nu beneficia altunde în România de un ambient natural
mai sălbatic, mai pitoresc decât în Poiana Lupului de pe muntele Semenic concretizat în Festivalul
Internaţional de la Gărâna, iată că din vara 2021 (2 – 4 iulie), simbolul artistic al inventivităţii
creative îşi va afla – după o ediţie pilot de anul trecut – un spaţiu natural încă mai surprinzător, scena
desfăşurării fiind amplasată timp de trei zile / seri în fascinantul, seducătorul decor al Peşterii
Ialomicioarei.
Temerarul eveniment artistic subsumat genericului „The Jazz Cave
Festival” reprezintă iniţiativa, conceptul, ca şi organizarea Uniunii de
Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România manageriată de Sebastian
Gheorghiu.
Şi de astă dată accentul va fi pus pe procedeul de esenţă al generării jazz-ului –
improvizaţia. Spre bucuria auditorilor fani, mesajul autenticităţii acestei charismatice
întruchipări a artei spontane, a creaţiei improvizate, va fi acreditat de muzicieni cu majusculă din ţară şi de
peste hotare: între ei Mircea Tiberian Trio, cu John Betsch şi
Chris Dahlgren, Sorin Zlat Quartet, Alex Simu
Trio, Sebastian Burneci Sextet, Paolo Profeti European
Collective, Irina Sârbu Band, Ana-Cristina
Leonte & Alex Arcuş, Alexandru Atanasiu &
„Accord Vibes”, Icon Arts Percussion Group, fraţii
Cezar şi Anatol Cazanoi – pentru a-i numi doar
câţiva dintre cei mai reprezentativi. Concertele propriuzise ale artiştilor consacraţi vor fi anticipate de
recitaluri ale unor tineri interpreţi şi vor fi urmate de atractive manifestări conexe. Vernisajul de sunete şi
imagini pe care vi-l propune acest nou nucleu de condensare al interesului pentru jazz, îl va
acapara (în sensul cel mai bun al acestui verb) pe meloman timp de 12 ore pe zi, de la ora 11,00
la ora 23.00!
The Jazz Cave Festival 2021 vă aşteaptă!
Florian Lungu
3 iunie 2021
|
