Cluj Blues Fest, o ediţie Limited, la mijloc de noiembrie...

Parafrazând sau nu, numele melodiei La mijloc de pădure, festivalul de blues de la Cluj va avea loc în mijlocul lunii noiembrie, pe data de 15, la Cinema Florin Piersic, fost cinema Republica, în Piaţa Mihai Viteazu nr. 11. Ajunsă la a cincea ediție, Cluj Blues Fest, singurul festival de blues din Cluj-Napoca, are trei invitaţi de renume din România, Regatul Unit şi din Serbia. Desigur, vor fi şi momente surpriză, pregătite cu sârguinţă de perseverentul Tiberiu Fărcaş, un adevărat fan al bluesului, pe care l-am întâlnit nu o dată, la Brezoi, Tulcea şi Sighişoara. Comunitatea iubitorilor de blues din România nu este foarte numeroasă, însă este cât se poate de sinceră. Chiar dacă festivalurile dedicate acestui stil s-au înmulţit de ceva vreme, fanii săi găsesc resurse financiare şi timp liber pentru cultura bluesului şi ai săi emisari, veniţi de pretutindeni.

Trupa din deschiderea ediţiei cu numărul 5 se numeşte Green Onion și este formată din patru adolescenți din Cluj, de 16 şi 17 ani. Apoi urmează sârbii de la The Gamblers, una din cele mai bune trupe de blues din Serbia, originari din Mitroviţa, provincia Voivodina. Cântă de peste 30 de ani cu sinceritate, profesionalism, blues clasic, ritm și optimism. Organizatorii festivalului au ales anul acesta ca headliner, pe renumita formaţie Kyla Brox Band, câștigătoare a European Blues Challenge, Azore 2019, o remarcabilă formulă de blues din Manchester, cu o solistă vocală de excepţie, Kyla Brox, fenomenul britanic al bluesului din ultimii ani. Sonorităţile bluesului din Regatul Unit sunt complexe, dinamice şi totodată... clasice. Frumoasa solistă Kyla Brox cântă şi la flaut, de unde vor porni spre fanii bluesului rezonanţe armonice eterogene, dar pline de căldura poveştii bluesului. Despre istoria festivalului şi despre greutăţile întâmpinate în organizarea acestuia am stat de vorbă cu organizatorul festivalului, Tiberiu Fărcaş. Încercăm să cunoaştem cât mai multe lucruri inedite despre bluesul din Cluj, şi de asemeni, să facem cunoscute alte poveşti de la celelalte patru ediţii a Cluj Blues Fest!

Interviu cu Tiberiu Fărcaş

1. Prima ediţie i-a avut invitaţi pe Rareş Totu’s Midnight Sun (România), Vasko the Patch and Poduene Blues Band (Bulgaria), Borsodi Blue Band (Ungaria) şi Straight from the Bottle (România). Un start foarte bun cu nume alese pe sprânceană, de rezonanţă pentru fani. Cum a fost această primă ediţie şi ce impact a avut ea asupra organizării următoarelor ediţii?

Prima ediție, din noiembrie 2014, a fost o aventură încheiată cu bine. Festivalul a fost fondat de mine împreună cu muzicianul Andrei ”Kuki” Balogh, de la fosta trupă de rock din anii '80, Revox, din Cluj. A avut loc timp de două zile la Cluj-Napoca, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. A fost o ediţie cu peripeții, bulgarii au întârziat așa că, într-un mod miraculos un muzician tânăr, un mare talent, chitaristul și solistul Alex Mușat din Bistrița, acum are nume de scenă în state, Alex Kilroy, e la cursuri de chitară la Berkley, din câte știu, s-a maturizat muzical mult, a deschis într-un mare stil prima ediţie a Cluj Blues Fest. Apoi festivalul a curs bine, inclusiv cu jam-sessionuri până dimineața. Într-adevăr, un bun start de festival!

2. La a doua ediţie au fost invitate mai multe trupe, dar nu au fost prezente decât următoarele: Vali SirBlues Răcilă, Rareş Totu cu un nou concept 50/35 şi cu invitat special, Dean Bowman, iar apoi, a doua zi, Marius Dobra Band din Austria şi A.G. Weinberger, care s-a întors în Cluj după aproape cinci ani. Pe lista iniţială a invitaţilor erau programaţi Ryan Donohue şi Matyas Pribojksi, dar nu au ajuns la festival. Din ce cauză nu au mai venit şi dacă locaţia, relativ modestă (fosta sală Reduta - acum Muzeul Etnografic al Transilvaniei) a fost suficientă pentru audienţa clujeană de blues?

Cei amintiți nu au mai venit pentru că și-au schimbat planurile concertistice. Ne-am descurcat fără ei. Atât la prima cât și la a doua ediție sala a fost arhiplină, așa cum se poate vedea pe site la secțiunea arhivă, ceea ce ne-a determinat să trecem la următorul nivel, Casa de Cultură a Studenților. Mai menționez că finalul festivalului a fost epic, cu patru dintre marii chitariști de blues ai României deodată pe scenă: Vali Răcilă, Totu Rareș, A.G. Weinberger și Marius Dobra.

3. La a treia ediţie, desfăşurată la Casa de Cultură a Studenţilor au fost invitaţi: Călin Cyfer Trio din România şi Sir Walden Weathers din Statele Unite, în prima zi şi Florin Giuglea Group din România şi Harriet Lewis (SUA) feat. Gregor Hilden Band Germania, pentru a doua zi. Cum a fost primită de public această nouă ediţie şi câţi spectatori plătitori au fost? Care a fost senzaţia ediţiei cu numărul trei?

A fost un challenge important pentru mica noastră echipă de organizare, pentru că am trecut de la o sală de 200 de locuri la una de 900 de locuri. Cu 1650 de bilete pe două seri puse în vânzare, 825 pe seară. Am vândut undeva la 1450 - 1500 de bilete pe ambele seri, am fost mulțumiți. Clujul are probleme de infrastructură culturală, nu avem săli de blues și jazz, poate cu excepția Sălii Radio Cluj, care are o acustică perfectă, dar e departe de centru. Acolo se organizează concerte de jazz mai ales, cu 100 - 150 de oameni pe seară. A fost și un concert aniversar Nightlosers unde s-au scos scaunele și au fost cam 300 de oameni, un concert superb. Revenind la Cluj Blues Fest, senzația a fost una pe seară: excelenta trupă de funk, Funk Circus, condusă de Waldo Wheaters, saxophonist care a cîntat 14 ani cu James Brown și nu e invenție, sunt înregistrări pe youtube elocvente. Waldo ține un ritm îndrăcit, cântă la voce, la saxofon și dansează cu o energie debordantă. Senzația cea mai mare a fost solista americană din Sacramento California, Heriett Lewis, cu un show care a ridicat sala în picioare efectiv.

4. La cea de-a patra ediţie au fost numai muzicieni români din zona bluesului, printre care Soul Serenade, o revelaţie a bluesului de la noi, şi Marcian Petrescu, singurul muzicuţist român de talie mondială. Aşa s-a dorit de către sponsori sau nu a fost un buget satisfăcător? Prima ediţie a fost fără muzicieni clujeni sau greşesc?

Noi urmărim ce se întâmplă pe zona de blues. Sunt festivaluri de tradiție, începute cu muzicieni români și unde aceștia nu mai sunt invitați, nu mai pătrund. Și s-au înmulțit aceste tipuri de festival. Sponsorii nu ne impun nimic din acest punct de vedere, pe cine să aducem. Bugetul a fost foarte bun, nu asta este problema. Noi, ca organizatori, am decis să pariem doar pe blues românesc. Dacă nu se face asta, bluesul cântat de trupe românești unde să se manifeste? Unde pot cânta formațiile acestea? Aşa va muri bluesul autohton. Și am avut ambiția să demonstrăm că, dacă aduci nume bune autohtone, Marcian și mai ales un brand ca Alexandru Andrieș, atunci faci sala plină. La Andrieș am avut 99 la sută din capacitate plină, un real succes. O atmosferă specială, puteți vedea pe site. Nu mă mir că e invitat la Brezoi 2020. Noi am deschis drumul, am fost primii care l-au invitat pe acest mare artist cu trupa lui la un festival de blues în 30 de ani.

5. Există chiar o trupă cu accente ardeleneşti în muzica sa, ea se numeşte NIGHTLOSERS şi a dat naştere numitului blues ardelenesc, atât de savurat în concerte sau festivaluri. Încă nu a fost invitată la nicio ediţie de până acum. Este prea cunoscută în Cluj-Napoca sau care ar fi motivul pentru care ea nu se regăseşte pe lista protagoniştilor unicului festival de blues din capitala Ardealului?

Nightlosers are public la Cluj, fideli. Nici o trupă de blues autohtonă în opinia noastră nu e suficient cunoscută și este nevoie de promovare. În ce privește prezența lor a fost chestiune de negociere. Anii trecuți nu am avut buget suficient, dar vă asigurăm că în 2020 vor fi headlineri la Cluj, cel puțin noi ne dorim asta. Ni-i dorim la Cluj în festival.

6. Totodată ar fi interesant de aflat şi criteriile pe baza cărora au fost aleşi invitaţii din festival! Am să fac câteva remarci care sper că pot primi clarificări. Din Baicea Blues Band, cel mai valoros trio de power-blues-rock din România, doar George Baicea a fost prezent doar în calitate de membru al trupei lui Alexandru Andrieş (în 2017). Trupa Straight From The Bottle este compusă din muzicieni foarte activi în formule de rock alternativ. În 2018 nu s-a organizat Cluj Blues Fest. Şi ultima constatare: Totu Rareş şi A. G. Weinberger au fost invitaţi la câte două ediţii fiecare.

De George Baicea, în 2017 nu auzisem de mult timp, și ne-am bucurat că vine cu Andrieș la festival. Sunt pe listă pentru 2020. Poate nu știți, dar clujenii de la Straight From The Bottle au închis Cluj Blues Fest 2014, deci au cântat, a fost un recital de calitate. În 2018 nu am organizat festivalul strict din motive personale, un an mai puțin bun să îi zicem, dar pe care l-am depășit. Totu Rareș și A.G. Weinberger sunt nume mari în bluesul românesc, nu mai au nevoie de prezentare. Vor mai veni la Cluj Blues Fest, poate chiar la anul.

7. Ne aflăm în faţa ediţiei cu numărul 5, care ar fi putut fi numită aniversară, însă aţi ales să-i spuneţi - Limited Edition! În termeni de audiofil ar însemna de colecţie, destinată strict fanilor acestui stil. Cum a primit clujeanul amator de blues această ofertă de eveniment din zona bluesului? Noua sală de cinema, renovată şi foarte bine dotată tehnic corespunde nivelului acestei ediţii?

Nu avem pretenția că e o ediție aniversară, poate când vom atinge borna 50. Se numește Cluj Blues Fest Limited Edition din rațiuni de buget. Noi nu am folosit bani publici, ne-am limitat la ce am reușit să atragem din piața liberă și suntem ardeleni, ne întindem cât ne e plapuma. Va fi o singură seară, cu 3 recitaluri și un moment surpriză, de aceea este numită: Limited Edition. Dar vă asigur că va fi de mare calitate!

8. Vor mai fi şi acţiuni conexe asociate cu festivalul, de genul conferinţe sau lansări de albume, workshopuri sau proiecţii de filme, pentru o mai bună promovare a acestui stil în rândul tinerilor? Dacă au mai fost în alte ediţii, ce impact au avut asupra publicului!?

Au avut un impact redus. Anul acesta nu vom face evenimente conexe. La anul, da.

9. Cât durează fiecare recital al artiştilor din această ediţie şi dacă v-aţi gândit la un jam-session nocturn cu muzicieni români şi străini?

Cu siguranță va fi un jam-session la barul Hardward din Cluj, un loc renumit al rockului și bluesului din Cluj-Napoca. Green Onions, trupă clujeană de adolescenți, 16-17 ani, vor cânta 3, 4 melodii, apoi va fi un moment surpriză, The Gamblers vor cânta o oră, iar Kyla Brox Band o oră și 15 minute.

10. Ardelenii spun pită în loc de pâine, mâne pentru mâine, fain pentru frumos sau servus în loc de la revedere sau bună ziua. Ce particularităţi are Bluj Fest? Cum au savurat invitaţii festivalului tradiţonalele pite cu slană, palinkă, palaneţ etc.?

Festivalul se numeste Cluj Blues Fest. Bluj a fost un joc de cuvinte sugerat de un jurnalist clujean, culmea, nu e amator de blues, Bogdan Stanciu, dar care născoceşte titluri excepționale, iar ideea a fost însușită de o agenție de branding, Kumpania, a cărui fondator e un mare amator de blues: Cluj, Blues…Bluj #cometobluj e haștagul oficial al festivalului.

11. Nu uit să te întreb, de unde ai pasiunea pentru blues?

Pasiunea pentru blues a venit pur şi simplu ascultând muzica bună, dar unul din cei care m-au influenţat fără să îl cunosc personal, ci doar ca artist, a fost Iuliu Merca. Şi am învăţat şi de la Marcian Petrescu. Iubesc rockul, jazzul şi bluesul. Frecventez festivalurile de blues pe banii mei, nu am invitaţii sau alte indulgenţe.

12. Ne-am întâlnit la Brezoi şi Tulcea, două festivaluri de mare răsunet în România, dar şi în afara lor. Ce impresii ai despre ediţiile din acest an şi cum îţi explici reuşita festivalieră în aceste două localităţi, cu putere financiară mult mai mică decât capitala Ardealului, Cluj-Napoca. Cum de-au putut invita artişti de mare calibru din zona bluesului european şi american (mai ales)!? Ce obstacole întâmpini în organizare şi de ce este marginalizat bluesul în acest oraş?

În Cluj-Napoca bluesul nu e marginalizat, din contră, personal ca organizator am fost sprijinit de mediul privat și de Primărie masiv. Problema la Cluj este că, un oraș așa puternic propune 1700 - 1800 evenimente pe an, are cel mai mare festival de muzică din România, Untold și încă trei foarte mari, Electric Castle, TIFF și Jazz in The Park, plus alte 40 de festivaluri medii și mici. Companiile solicită și sunt obișnuite să primească expunere mare, ele plătesc pentru asta, sponsorizează asta, așa că e greu, când ești limitat de o sală mică să înţeleagă că e o muzică mai specială, live, de calitate. Plus că bluesul nu e promovat în România! În afară de emisiunea lui Berti Barbera de pe Rock FM și a lui Tiberiu Crișan de la EBS Radio Cluj/Dej și ce mai difuzează Radio România Cultural nu mai există o susţinere a bluesului. Clujul e un oraș dominat de muzică electronică, clubbing pe stadion, latino și mai puțin de blues, jazz, rock. Culmea, deşi avem Academie de Muzică de renume, cu curs de estetica jazzului grație profesorului Virgil Mihaiu. E destul de greu să faci blues, se vinde greu, trebuie să spunem asta. Restul orașelor nu se compară cu Clujul la nivel de evenimente, deci e mult mai ușor de organizat.

Felicit Brezoiul, primarul împreună cu managerul de la Aby Stage Bar din Râmnicu Vâlcea s-au unit, au atras bani publici și privați, au o locație superbă și au dat lovitura cu o organizare bună. Jos pălăria! Iar dichis 'n' Blues Tulcea înseamnă nebunia și încăpățânarea lui Cristian Antonescu care are un mare atu: perioada, locația și atracția unică a Deltei și a acelei croaziere unice de după festival. Aș saluta și Sighișoara Blues Festival, cel mai vechi festival de blues din România cu concerte superbe. Fac 15 ani în 2020, mi-am luat deja bilet!

Îţi doresc multă baftă şi spor în vânzarea biletelor!

Mulțumesc!

Interviu realizat de Radu Lupaşcu
2 noiembrie 2019

Foto: Oana Pop