O regină a muzicii rock la Bucureşti!
Pretenţios sau nu, însă excitant şi stimulant, extravagant sau nu, însă fundamental adevărat.
Lita Ford este, de ani buni, "Queen of Metal". Rebelă şi
nonconformistă, chitarista şi vocalista LITA FORD se află încă pe buzele rockerilor
care-i admiră şi preţuiesc atitudinea, semnătura chitaristică şi nu în ultimul rând, charisma. În luna martie
"regina metalului" concertează în Europa în numai trei locaţii. La festivalul Hard ROCK HELL din Ţara Galilor,
unde este cap de afiş, va fi prezentă pe data de 10 martie, iar după două zile, Lita Ford va susţine un
concert la celebra O2 Islington Academy din Londra. Al treilea show este programat pe 14 martie la Hard Rock
Cafe, după care, artista va reveni în statele Unite. Aşadar, aveţi o ocazie unică de-a vedea o chitaristă
rebelă din istoria vie a muzicii rock. Lita Ford a fost inclusă în Top 10 al femeilor chitariste din
toate timpurile şi a fost câştigătoare a premiului „Cea mai bună chitaristă” a anului 1989. A fost
nominalizată de două ori la premiul Grammy pentru „Cea mai bună interpretare vocală feminină a unei piese
rock” (Dancin' On the Edge" în 1985 şi Shot of Poison în 1993). Carmelita Rossanna Ford s-a impus
în lumea muzicii şi prin sonoritatea punk a pieselor sale, apariţiile provocatoare şi colaborările cu
alte vedete (masculine) ale muzicii rock. Pentru revista noastră virtuală, am obţinut în exclusivitate
două interviuri, din primul dialog, realizat de Ioan Big, am selectat trei întrebări, din
perspectiva emblematică a acestui stil de viaţă controversat, Living Like a Runaway.
Ioan Big: Sunteți, pentru mai mult de 40 de ani, una dintre cele mai importante femei
de pe scena rock. "I am relentless like a freight train coming to the driving rail”. Ce te motivează pentru a
continua pe drumul într-un nou mileniu dominat de Electronica, DJ-ii, noi tehnicieni și tendințele
DIY?
Lita Ford: Presupun că, de aceea exist pe acest pământ. Mă ține tânără și departe de
durere. Cumva trebuie să ştii să blochezi un zgomot sau ceva care te doare, te concentrezi pe altceva. Este exact
cum cânţi la chitară, cât de hard și melodic poți.
IB: "Living Like a Runaway". La mijlocul anilor '70, mișcarea feministă a fost la
început. Pe parcursul acestor ani te-ai simţit ca un Runaway, fiind privită ca "a girl need to know her
place"?
LF: De fapt, acest cântec are doar o mică parte despre Runaways în ea. De fapt, am fugit
de acasă și fostul soțul meu, cu nimic, dar doi câini mici, un sac de dormit și o pernă. Am concesionat un
apartament și prietenul meu / textierul meu îmi spune: Lita, "Living Like A Runaway"! Era, ca și cum,
Dumnezeu m-a binecuvântat.
IB: "Love don’t come easy for a lonely soul like me... I’m drawn to the dark side, and
the devil in my head...". Crezi tu asta?
LF: Diavolul poate ajunge în capul tău și tu nu vei știi niciodată asta. Chiar dacă tu
încerci să faci ceea ce este corect, el face lucruri pentru tine, n-ai știut că a existat,
dacă tu în viaţa ta ai fost atras de aceste lucruri înfipte în mod intenționat în cap de Satana...
LITA FORD a fost nominalizată şi la MTV Video Music Awards pentru
Kiss me Deadly în anul 1988, o piesă simplă de dragoste, dragoste cu năbădăi, cum numai rockerii adevăraţi
simt.
"Come on pretty baby kiss me deadly / Had a few beers getting high / Sitting watching
the time go by uh-huh / It ain't no big thing / Nothing to eat and no T.V."
Pe 14 martie 2017, "regina muzicii rock” - câştigătoare a titlului de „chitaristă
legendară” decernat de revista Guitar Player -, va concerta pentru prima oară în România, la clubul Hard Rock Cafe, de la ora 21.30.
Radu Lupaşcu 8 martie 2017
Cel de-al doilea interviu îşi propune a vă surescita interesul pentru acest unic concert şi a
convinge tânăra generaţie de vitalitatea muzicii rock.
Radu Lupaşcu: Celebra piesă "It's a Man's Man's Man's World" a lui James Brown aduce în
discuţie prima întrebare. Cred că eşti de acord că nimic din ce s-a creat în această lume, muzical sau nemuzical,
"mean nothing without a woman or a girl", nu a fost posibil fără voi, femei, mame, soţii, prietene, amante... Cum a
fost viaţa ta de rockeriţă în această lume a muzicii rock dominată de bărbaţi?
Lita Ford: Bărbaţii au fost principalele mele modele în viaţă, pentru că în muzica rock nu
a fost nicio femeie, cu excepţia desigur, a lui Janis Joplin. Pe cine am iubit, dar unii bărbaţi gândesc cu penisul
şi pe noi încearcă să ne manipuleze în acest fel. Ha Ha! Şi ei ne iubesc pentru asta. Aceasta va fi întotdeauna o
lume a bărbaţilor, dar este în regulă atât timp cât o femeie se orientează după ghidul inimii şi nu trebuiesc
criticate pentru că fac ceva ce le place şi iubesc fără ca cineva să le stea în cale.
RL: The Runaways are o istorie binecunoscută. La 16 ani ai fost cooptată
în acest grup căruia i-ai conturat o personalitate distinctă, iar după 4 care ai pornit o furtunoasă carieră solo.
Existau doar două trupe compuse exclusiv din femei: trupa beat The Liverbirds şi The Ace of Cups, care este
cunoscută ca fiind prima trupă rock. Cum vezi acum acest debut cu The Runaways şi dacă ne poţi spune motivul
pentru care v-aţi despărţit?
Lita Ford: The Runaways nu erau (încă) femei... Au fost tinere adolescente, nebunatice și
sălbatice. Sexy și dedicate cu adevărat muzicii noastre, dar când am constatat că The Runaways au crescut și
s-au maturizat, fiecare a dorit să meargă în direcții muzicale diferite, acesta e momentul când ne-am
despărțit.
RL: Sex, drugs and rock'n'roll. Ce-a însemnat pentru tine acest stil
de viaţă şi cum explici acest mod de viaţă tinerilor de azi?
Lita Ford: Modul în care tinerii au trăit în anul 1976, este foarte diferit de zilele
noastre, au trecut 40 de ani de atunci. În primul rând, avem lumea digitală vs lumea analogică. Lumea digitală este
mult mai ușoară dacă te-ai născut în vremea ei, eu nu aparţin acestei lumi. Așa că, uneori, a trebuit să depunem
mai mult efort. Recunosc este mai ușor să înregistrezi muzica la domiciliu și nu trebuie să cheltuieşti o mulţime
de bani pe aceste mari studiouri de înregistrări. Dar, acest lucru face ca înregistrarea să fie mecanică, multe din
instrumente nu mai sunt reale, cele pe care muzicienii cântă în mod obişnuit în concerte. Acest lucru poate face
lucrurile să meargă mai ușor pentru a înregistra astăzi, dar e mecanic cum spuneam, și nu este întotdeauna adevărat
şi nu reflectă abilităţile tehnice ale muzicienilor implicaţi în împrimarea unui material. "i’ll fix it in the
mix'' îţi aminteşti vechea zicală? Ei bine, astăzi, nu trebuie să așteptați să-l fixeze la mixaj, puteți repara
orice greşeală imediat. Ei amândoi lucrează pentru mine ... analogic sau digital.
RL: Ce părere ai despre biopicul The Runaways din 2010 (r. Floria Sigismondi).
Te simţi bine reprezentată în acest film de actriţa Scout Taylor-Compton? Bătaia din film (Dakota Fanning şi
Kristen Stewart vs Scout Taylor-Compton) a avut o bază reală?
Lita Ford: Nu l-am urmărit, am știut că nu m-ar înfățișa în mod corect. Managerul lui Joan
nu m-a plăcut niciodată și întotdeauna m-au văzut ca o amenințare pentru Joan, lucru care este ridicol, pentru că
nu am avut VREODATĂ conflicte cu Joan până când el a început să o managerieze... It’s not who I am and
it’s not what I am like. Cu toate că Scout T Compton este o păpușă, eu o iubesc și sunt foarte mândră că am
fost portretizată de Scout, au făcut o treabă foarte bună prin alegerea ei.
RL: În filmul Highway to Hell (1991, r. Ate de Jong), joci rolul autostopistei.
Nu te-a interesat lumea filmului?
Lita Ford: Oh, da, mi-ar plăcea să fiu actriţă, dar lumea lor este foarte diferită de
lumea muzicală. Pentru mine a fost mai interesat să cânt la chitară.
RL: Ce înseamnă pentru tine Jimi Hendrix şi de ce ai ales să cânţi Little
Wing?
Lita Ford: Hendrix este întotdeauna distractiv de cântat. Cu toate emoțiile și sunetele pe
care le reuşeşte prin chitara și amplificatorul lui. Little Wing este doar un cântec frumos și o performanță
incredibilă pentru Hendrix. Nu cred că există vreun chitarist în viață, care nu știe acest cântec și, dacă nu,
atunci să-i fie de rușine. Ha, ha! Am crescut cu Hendrix şi chiar dacă timpul său pe acest pământ a fost scurt, el
a reușit să schimbe fața istoriei Rock 'n' Roll-ului.
RL: Living Like a Runaway: A Memoir este o carte cu multe amănunte picante din
istoria ta muzicală. Sunt povestite în această carte şi momente adevărate din adolescenţă de care NU vrei să-ţi
aduci aminte, dar pe care trebuia să le aminteşti? Cum vezi acum lucrurile?
Lita Ford: Nimic nu s-a schimbat în capul meu ... Drept dovadă, eu nu simt diferit, mai
bine sau mai rău. Dar când am scris cartea, m-a cuprins un carusel de emoții, în cazul în care, uneori, a trebuit
să fac orice altceva şi să mă gândesc în altă parte. Pentru mine, scriind această carte, literalmente a trebuit să
mă întorc exact în acel timp şi spaţiu și nu toate au fost bune atunci. Piesele muzicale au fost părţile preferate
ale cărții ... Trebuie să spun că-mi place Harper Collins, îi mulţumesc pentru sprijinul lui la această
carte și încrederea pe care mi-a dat-o, a crezut în mine și asta a însemnat totul pentru mine.
RL: Hitul tău Kiss Me Deadly este o marcă Lita FORD. Care a fost inspiraţia
acestui cântec?
Lita Ford: Ei bine, în primul rând, nu l-am scris eu. Mike Chapman l-a pus pe note. Ne-am
jucat cu ea un timp, am accelerat-o și am încercat să o cântăm în chei diferite. Am ales să o cântăm în Do, care a
dat cântecului exact ceea ce avea el nevoie. Hot ‘n sexy with a lot of energy.
Mulţumesc,
Radu Lupaşcu 8 martie 2017

Foto: ©Dustin Jack 2016
|