Indolenţă, ignoranţă sau complot?

După cum aţi citit şi probabil remarcat în interviul de pe acest site cu muzicianul SORIN TUDORAN, este imperios necesar din partea subsemnatului de a preciza şi a prezenta câteva dovezi, ce pot restabili adevărul istoric în ceea ce priveşte atribuirea premiilor la Festivalul pop din anul 1971! Întrucât în „celebrul” dicţionar Disco Ghid Rock al doamnei Daniela Caraman Fotea şi al domnului Florian Lungu apărut în anul 1977 sunt strecurate multe falsuri care atrag după sine minimalizarea succesului trupei CHROMATIC GRUP 4 şi în consecinţă anularea unei identităţi culturale pe care o aveau membrii acestui grup. Acesta e principalul motiv pentru care numele SORIN TUDORAN nu este cunoscut la fel de mult ca al lui Dan Andrei Aldea... Sunt încă destui, care ştiu că aceste nume sunt printre cele mai importante din istoria muzicii rock de la noi. Deşi, muzicianul Dan Andrei Aldea nu este foarte cunoscut ca artist de muzică rock... În acest dicţionar, important pentru acea vreme, Daniela Caraman Fotea scria despre Dan Andrei Aldea: …“Participă la ediţia 1971 a Festivalului Pop, unde primeşte premiul I pentru interpretare premiul de compoziţie, formaţia sa „Sfinx” obţinînd, de asemenea, diploma festivalului.” Lucru absolut fals după cum reiese din presa vremii unde citim următoarele:

„...în perioada 10 - 17 mai 1971, la sala Palatului Republicii Socialiste România a avut loc cel de-al doilea Festival Naţional de Muzică pop. Festivalul a constituit un important eveniment artistic al acestui gen de muzică, ce atrage tot mai mulţi admiratori din rândul tineretului nostru.

La acest festival au participat 11 formaţii studenţeşti din oraşele: Bucurşti – METRONOM, MODERN GRUP, MONDIAL, SFINX, Olimpic 64; Cluj: - CHROMATIC GRUP – 4;  Timişoara: - PHOENIX, CLASIC – XX; Iaşi: - ROŞU ŞI NEGRU; Arad: - Carusel…

Din juriu au făcut parte personalităţi de seamă: George Grigoriu, Alexandru Mandi, Richard Oschanitzchi, Aurel Gherghel, Romulus Vulpescu, Catinca Ralea… Juriul a apreciat cu competenţă bogatele programe prezentate de formaţii. Merită scos în evidenţă faptul că în cadrul festivalului au fost prezentate, în cea mai mare măsură, compoziţii originale, care s-au bucurat de un remarcabil succes, unele dintre ele devenind şlagăre.

De un succes deosebit s-a bucurat formaţia clujeană CHROMATIC - GRUP – 4, având în componenţa sa pe: Sorin Tudoran (chitară solo), compozitor, textier, conducătorul formaţiei), Iuliu Merca (chitară bass, solist vocal, compozitor, textier), Puiu Haţegan (baterie), Bereczki Tomi (flaut), obţinând şase premii, după cum urmează: Marele Premiu al Festivalului pop; Premiul I chitară solo Sorin Tudoran; Premiul I flaut Tomi Bereczki; Premiul revistei “Săptămîna”; Premiul I pentru cea mai bună compoziţie “Zodia Capricornului” – Iuliu Merca; Premiul clubului A pentru cel mai bun solist vocal – Iuliu Merca.

În cadrul Festivalului pop au fost susţinute şi recitaluri de muzică folk. La acest gen Marcela Saftiuc – studentă anul I franceză din Cluja obţinut Premiul I şi Premiul special al juriului, prezentîndu-se cu o suită de compoziţii proprii şi o piesă de Joan Baez….”

Cred că nu mai este necesar nici un comentariu!!! (aţi sesizat sper limba de lemn a domnului Iliescu!) Nu cred că trupa SFINX şi în special Domnul Dan Andrei Aldea avea nevoie de titluri de “împrumut”… Mai ales pe cele ale colegilor de breaslă, muzicieni la fel de importanţi pentru muzica românească a acelor vremi, să o numim totuşi, muzică ROCK. Pentru că, fie că vrem sau nu, în acea perioadă se asculta, se dansa şi se făcea multă muzică rock … Din două motive. Unul este pentru că aceasta era dominanta acelor ani şi al doilea, poate cel mai important, este că poporul român a ales să supravieţuiască cenzurii şi opresiunii culturale, refugiindu-se în audiţii şi lectură. Relaţia dintre literatură şi muzică este evidentă şi nu cred că trebuie să aduc argumente. O coexistenţă fecundă care ne ţinea în viaţă. În această perioadă de după evenimentele din decembrie ‘89, bănuim de ce se ocoleşte acest gen muzical! S-a produs oare acea schimbare? Dacă descoperim tot mai multe astfel de neadevăruri şi în muzică, ne putem aştepta la mai mult? Avem o concluzie, nu?! Spun asta pentru acei pasionaţi de muzică bună românească, de valoare. Adică, care durează. Dar să revenim la subiect şi să mai notăm cu mare regret că, aceste “realităţi” scrise de doamna Daniela Caraman Fotea şi de domnul Florian Lungu în Dicţionarul cu pricina şi dovedite a fi false, ar trebui corectate. Dar cum? Nici în ediţiile următoare nu s-a corectat nimic ... Adică, în "Rock, pop folk"... apărută în 2002 de Daniela Caraman Fotea şi Cristian Nicolau. Ba mai mult … Aceşti autori de cărţi au şi alte grave erori şi traduceri greşite sau prost interpretate, sesizate de amicul meu, Cristian Teodosiu în paginile revistei Musical Report. Aşă că dragilor, după cum bine spunea Moţu, Dumnezeu să-l ierte!, noi nu am avut o scară a valorilor bine definită, noi nu am avut oameni care să fie interesaţi să propage acest gen, etc… Şi nici muzica în general! Totul s-a făcut după ureche… Să mai notăm şi alte cărţi scrise de Doamna Daniela Caraman Fotea: Alternative pop-dance, Aşteptându-l pe Vangelis, Dicţionar universal de muzică*… Oare merită citite? După greşelile evidente din acel mare dublu rateu editorial, conchidem că NU! Să încheiem notele de protest aici şi să oferim melomanilor un clasament al chitariştilor din acel an (1971):

”7. CHITARĂ (SOLO)

1. Sorin Tudoran (Mdl, ex-Chrom)
2. Dan Andrei Aldea (Sfinx)
3. Nicu Covaci (Ph)
4. Niky Dorobanţu (R. ş N.)
5. Gabriel Litvin (ex-Mdl)
6. Dimitrie Inglessis (O ‘64)
7. Sandu Avramovici (R-Tv)
8. Radu Goldiş (Ecord)
9. Sandu Ureche (Mnm)
10. Sabău Ioan (Dts)
11. Kajtar Arpad (C XX)
12. Ludovic Mittaler (Csel)
13. Doru Tufiş (M.G.)”

Cum ar arăta astăzi un astfel de clasament ... bineînţeles cu chitarişti tineri de acum...?

Astea fiind zise, aşteptăm ca la următoarea ediţie să se corecteze aceste falsuri şi să se rescrie istoria aşa cum a fost ea. Pentru că nu-i aşa?: ”Cartea este un instrument de lucru esenţial pentru toţi cei care iubesc muzica, fie că sunt specialişti sau melomani.” Am citat din prezentarea cărţii domniei sale.

Radu Lupaşcu
12 septembrie 2008

*“Dictionarul universal de muzica, aparut sub coordonarea dirijorului, profesorului, muzicologului si diaconului Jean Lupu, este o aparitie extrem de utila tuturor celor care iubesc muzica. Colectivul de autori e alcatuit din muzicieni de marca: Daniela Caraman-Fotea, Nicolae Racu, Eugen Sandu si Gabriel Oprea. Nu este însa o carte care se adreseaza în exclusivitate melomanilor. Desi alcatuita cu rigoare stiintifica, lucrarea se adreseaza atât publicului larg, cât si celor direct interesati de fenomenul muzical. Pentru prima data în România, pe lânga termenii specifici genurilor academice, dictionarul va propune notiuni din sfera rock, pop, jazz, folk, alaturi de cele din folclor si din muzica religioasa. Cu toate acestea, ponderea acordata muzicii clasice este substantiala. Lucrarea, aparuta în conditii grafice excelente, are o importanta componenta educativa, descrie exhaustiv lumea muzicii, a termenilor sai fundamentali. Exemplificarile folosite îl ajuta pe cititor sa înteleaga mai bine o anumita lucrare muzicala. Contine numeroase fotografii pentru ilustrarea diferitelor instrumente muzicale prezentate. Un index alfabetic al muzicienilor amintiti în cuprins, cu o succinta prezentare a fiecaruia, întregeste lucrarea. Aceasta contine, de asemenea, CD-ul cu aplicatia electronica a textului cartii. Cartea este un instrument de lucru esential pentru toti cei care iubesc muzica, fie ca sunt specialisti sau melomani.”