BOO BOO DAVIS  ne aduce blues-ul de Mississippi

James Boo Boo Davis s-a născut pe 4 noiembrie 1943 în inima Deltei marelui fluviu, cu cele mai bogate plantaţii de bumbac din Sud, unde numărul mare de muncitori atrăgea cei mai buni muzicieni din regiunile învecinate. Întreaga deltă cunoştea bine blues-ul, dar oraşul Drew era un teren mai fertil decât altele. Charley Patton a locuit mulţi ani în apropiere şi o serie întreagă de cântăreţi legendari au petrecut aici perioade mai lungi sau mai scurte. Culegătorii de bumbac cântau pentru ca ceasurile de muncă ucigătoare să treacă mai repede şi nu încape îndoială că Boo Boo şi-a antrenat glasul puternic, răsunător, pornind de la melodiile pe care le-a ascultat pe câmp, în copilărie. Un glas care, în decursul anilor, a demolat numeroase amplificatoare şi boxe cu acea răguşeală ameninţătoare care ne aminteşte de celebrul Howlin' Wolf. Boo Boo Davis este un supravieţuitor, care aparţine ultimei generaţii de muzicieni care compun şi interpretează blues-ul pornind de la experienţa la mâna întâi a vieţii aspre din delta fluviului Mississippi.

Tatăl lui Boo Boo, Sylvester Davis, era cultivator de bumbac şi cânta la mai multe instrumente. Printre cei cu care a cântat se numără John Lee Hooker, Elmore James şi Robert Pete Williams. Boo Boo şi-i aminteşte, pe ei şi pe alţii, repetând la ei acasă. La vârsta de cinci ani, el cânta la muzicuţă şi, împreună cu mama sa, în corul bisericii. La şapte ani bătea foarte bine la tobe. Nu avea un kit adevărat de tobe, dar improviza în schimb pe cutii goale, cutii în care se ţinea untura (lard can). De aceea prima sa trupă se va numi The Lard Can Band. La treisprezece ani cânta la chitară, iar la optsprezece era liderul trupei. Din aceasta făcea parte tatăl său la vocal, fratele mai mare Sylvester jr. la chitară bas, fratele mai mic John la a doua chitară şi sora mai mică Clara la voce. Trupa aceasta a străbătut Delta de la un capăt la celălalt. A cântat în tot Mississippi-ul, în oraşe ca Minnow City şi Rulevine şi l-a sprijinit pe tânărul B.B. King, cunoscut pe atunci doar în deltă. La începutul anilor 1960, s-a îndreptat spre nord, spre St. Louis, unde a fost martorul perioadei de glorie a scenei muzicale a oraşului (Albert King, Ike Turner, Chuck Berry ş.m.a.). A cântat la primele sale tobe reale împreună cu Doc Terry. Apoi, a format o trupă cu Little Aaron cu care a compus piesa East St. Louis apărută pe primul său disc în 2001. A activat mult timp ca trupă de rezervă pentru nume grele ale blues-ului ca Little Walter, Sonny Boy Williamson, Little Milton şi Elmore James. În 1972 a (re)format o altă formulă de trupă de familie cunoscută sub numele de The Davis Brothers Band. Împreună cu fraţii săi, au fost trupa casei în weekenduri la Tabby's Red Room, din zona de est a oraşului St. Louis, timp de 18 ani. 

În ciuda faptului că s-a mutat mai spre nord, la St. Louis, Boo Boo va rămâne veşnic sudist în adâncul inimii. Când se află acasă (şi nu cântă), îşi petrece timpul la vânătoare, cu câinii, sau la pescuit. În copilăria sa, nu a avut niciodată destui bani sau destul timp pentru şcoală, drept care Boo Boo nu a învăţat să scrie sau să citească. Dar asta nu l-a împiedicat să călătorească în toată lumea. Urmându-şi spiritul călăuzitor (pe care îl numeşte Dave), Boo Boo a găsit modalitatea de a face faţă societăţii moderne. Blues-ul îl ajută să îşi păstreze optimismul şi să supravieţuiască existenţei cotidiene. El abordează toate elementele fundamentale ale vieţii: pur şi simplu, binele şi răul.

În 1999 a fost invitat la o sesiune de înregistrări pentru discul prietenului său Arthur Williams „Harpin' on It” cu care se face cunoscut şi apreciat. Astfel că, în anul 2000 debutează cu primul său album “East st. Louis” la casa olandeză Black and Tan Records, album lansat în 2001. Cu aprecieri deosebite din partea criticii şi a publicului Boo Boo porneşte la drum într-o carieră solo deosebit de promiţătoare. Primul său turneu european s-a desfăşurat în anul 2000 şi, de atunci încoace, Boo Boo face turnee în Europa de cel puţin două ori pe an. El a făcut 16 spectacole de succes în Olanda, Belgia, Elveţia, Germania, Austria, Franţa şi Marea Britanie. În Marea Britanie, el a făcut înregistrări pentru celebrul Paul Jones Show la radio BBC. Până acum, el a scos 6 CD-uri la Black and Tan Records (East St. Louis 2001, Can Man **2002, The Snake ***2004, Drew, Mississippi ****2006, Name of the Game**** 2008 şi Ain't Gotta Dime 2009), toate foarte bine primite. Albumul cu numărul 4 – „Drew, Mississippi” din 2006 - a intrat pe lista celor mai bune 10 albume de blues din MOJO Magazine (Marea Britanie). Albumul este o mixtură modernă de blues rural cu ritmuri actuale, al căruri mesaj este spus clar şi răspicat. Talentul toboşarului vocalist poate fi apreciat acum şi din perspectiva celor neobişnuiţi cu sunetul blues-ului pur, cu acel strigăt de neputinţă şi durere transmis în cântecele din delta Mississippi-ului. Boo Boo Davis şi producătorul albumului Ramon Goose (clape, chitară electrică) au combinat spiritul cu groove-uri moderne, de hip-hop sau alte noi stiluri urbane, realizând un “dans” de expresie cool, atent potrivit pentru tânăra generaţie de fani ai blues-ului.

 În 2007, Boo Boo a fost invitat să cânte la POCONO BLUES FESTIVAL, unul dintre cele mai mari festivaluri de blues din Statele Unite, iar în martie 2007, a cântat live pe postul CBC Radio One, radioul naţional canadian. 

Ceea ce s-a născut ca o idee trăsnită după un turneu european întreprins de Boo Boo în octombrie 2007 s-a dovedit a nu fi câtuşi de puţin o trăsnaie. În turneul din primăvara lui 2008, s-a decis abandonarea chitarei bas şi plecarea în turneu ca trio (Boo Boo + tobe şi chitară). În iunie 2008, cei trei au revenit în studioul de înregistrări, iar CD-ul apărut „Name Of the Game” a ieşit pe piaţă în septembrie 2008. Albumul este foarte bine înregistrat are sunete pronunţate, provenite fie din vocea solidă sau muzicuţa jucăuşe lui Boo Boo Davis, tobele dinamice lui John Gerritse sau chitara wah-wah lui Jan Mittendorp. Chiar fără bas, albumul sună ritmic foarte bine şi crează acea bună dispoziţie aceluia care şi-o doreşte. Piesa din deschiderea albumului, “Dirty Dog” este una din cele mai valoroase şi animă atmosfera de la început. Un album în care trecutul, prezentul şi mai ales viitorul bluesului se întâlnesc, îşi dau mâna şi pornesc mai departe pentru a spune şi altora povestea unui vieţi din Delta marelui fluviu.

Artistul va poposi la clubul Hard Rock Cafe din Bucureşti în plin turneu internaţional de promovare a celui mai recent album al său „Ain’t Gotta Dime”, lansat în vara acestui an. Din România, Boo Boo Davis va pleca în Belgia, Germania, Austria, Danemarca şi Olanda, urmând ca la sfârşitul anului să se reîntoarcă în Statele Unite.

Artistul Boo Boo davis este ca un diamant în stare brută, iar muzica sa, oglinda unei lumi pline de suferinţă.

Radu Lupaşcu
27 octombrie 2009