Arta Sunetelor

 

R.I.P., D.S.I., O.Î.P.

De la un timp, de fapt cred că sunt deja câţiva ani, găsesc tot mai frecvent în căsuţa mea de Inbox mesaje scurte care încep cu majusculele R.I.P.= Rest In Peace. Este vorba, desigur, de dispariţia unor muzicieni străini şi îmi pare că şiragul deceselor nu mai are sfârşit...

Din păcate, acelaşi lucru se întâmplă şi cu ai noştri: ne părăsesc muzicieni, ziarişti, animatori culturali, persoane şi personalităţi cu impact major în zona lor de activitate. Cu toate acestea, ecoul acestor dispariţii în presa noastră "mare" (televiziuni, ziare ş.a.) a fost, evident, aproape zero. Doar câteva note şi semnalări, mai ales pe blogurile celor din branşă. Iată de ce vă voi aminti câteva nume pe care nu ar trebui să le uităm.

Vasile DonoseVasile DONOSE (muzicolog şi compozitor, specialist în muzică corală) (n. 04.06.1929 Valea Lungă - Vaslui – m. 30.12.2017 Bucureşti). Studii muzicale la Conservatorul din Bucureşti, a urmat Facultatea de Filosofie a Academiei „Ştefan Gheorghiu” (curs seral), obţinând doctoratul. A susţinut emisiuni de radio şi televiziune, conferinţe, a scris articole, a făcut parte din jurii de concursuri muzicale. Dirijor de cor la Uzinele „Timpuri noi”; redactor muzical, redactor-şef al emisiunilor muzicale la Televiziunea Română, director al emisiunilor şi formaţiilor muzicale la Radioteleviziunea Română (1972 - 1978), director artistic la Agenţia Română de Impresariat Artistic - ARIA (1978 - 1982). O persoană specială - fiu de preot, părea că va urma totuşi drumul activistului devotat, dar în realitate a reuşit să potolească excesele şefilor PCR: poate nu vă daţi seama de importanţa sa! Să nu uităm că el hotăra ce muzică asculta toată România la Radio - TVR şi apoi ce muzicieni străini ne vizitau (prin ARIA). Şi trebuie să recunoaştem că am auzit şi am văzut lucruri frumoase în acei ani. Nu este inutil să amintim că este tatăl super- celebrei mezzosoprane Ruxandra Donose, stabilită la Viena împreună cu soţul.

Victor SpiracheVictor Spirache - realizator de emisiuni de radio, a încetat din viață la vârsta de 56 de ani. Născut la București, a absolvit Liceul de matematică fizică Spiru Haret din Tulcea și apoi Institutul Politehnic Traian Vuia din Timișoara. S-a angajat la Radioteleviziunea Română în 1990 unde a lansat și consacrat emisiuni precum "Matinal", "Post Meridian", "Ascultă noaptea" şi "Sută la sută country". Victor Spirache a fost căsătorit și are un copil. În urma unui accident rutier din 1995 şi-a realizat emisiunile de acasă devenind unul din primii redactori online, cu pagini web ale emisiunilor sale pe românia-actualități.ro.

Adrian Marcel AlbulescuAdrian Marcel Albulescu (28 aug.1955 - 02.01.2016) Chitarist și violonist de valoare, a colaborat cu mai multe formaţii, dar s-a impus cu Columna (MIHAI ELEKES - voce, ch. bas, DINEL TOLEA - claviaturi, voci - şi el decedat, ADRIAN ALBULESCU - chitară, voci, CONSTANTIN RADUCU - tobe, ADRIAN CONSTANTIN DAMINESCU - voce). Columna a activat și repetat la Universal Club din București. După cum ne comunică Mihai “Croco” Manea, este căsătorit cu solista Ligia Oancea, A avut numeroase contracte de turneu în Europa. A părăsit țara definitiv profitând de un turneu şi a ajuns la Vancouver. A devenit muzician de studio, dar și aranjor, compunând piese pentru soliști din zonă, dar și muzică de film. A predat vioară și a susținut concerte de muzică clasică alături de studenții săi, dar şi concerte de vioară și pian alături de soția sa.

Marian BistriceanuMarian Bistriceanu (70 de ani, redactor limba engleză Radio România şi Radio Vacanţa, voce de neuitat, sute de interviuri în engleză cu mari personalităţi străine, printre care şi muzicieni celebri). Din generaţia lui Paul Grigoriu, au prezentat împreună câteva seri de discotecă în holul Radiodifuziunii, iniţiativă uimitoare. Desigur şi evoluţiile lor la microfonul Radio Vacanţa, un post aproape occidental în vremea aceea, erau reconfortante.

Laurenţiu Toma (80 de ani), directorul Casei de cultură a Studenţilor (Preoteasa), legendarul “nea Tomiţă”, care a păstorit Laurentiu Tomadecenii la rând în Calea Plevnei 61 o activitate prodigioasă - de cercuri (Teatrul din Pod, valorosul cerc cine-foto) coruri (“Songul” lui Ioan Luchian Mihalea), formații, spectacole, festivaluri şi a trăit “pe propria piele” demonstraţiile studenţeşti din decembrie 1968. În fiecare cămăruţă repeta o formaţie rock, mai ales de la subsol, aici s-au edificat nenumărate titulaturi legendare. Fără sprijinul lui, cultura studenţească ar fi fost mult mai săracă. La Casa Studenţilor se “ţineau” audiţiile de jazz ale lui Cornel Chiriac în sala mare, iar fraţii Petrescu (împreună cu studentul arhitect Victor Sălăjan) au înfiinţat primul Pop Club din ţară la etajul 1 - prin club înţelegând un bar unde se făceau audiţii de discuri pop-rock din topuri precum şi concerte folk.

Lucretia _Lucky_ MarinescuLucky Marinescu. Lucreția „Lucky” Marinescu (n. 1934, Cahul - 10.01.2018) s-a stabilit cu familia la Cluj, a urmat cursurile Conservatorului “Gheorghen Dima”, secția canto, după care a lucrat la Teatrul de operetă, apoi la Teatrul “Constatin Tănase”, Teatrul „Ion Vasilescu” din București, teatre care făceau turnee în Europa. În 1968 după spectacol la Sala Olympia din Paris nu a mai revenit, dar a încercat să-şl răpească fiul din țară cu ajutorul unui prieten. A fost prinsă la vama Giurgiu, a fost închisă 6 săptămâni, dar Ceaușescu a dispus eliberarea ei şi a rămas în țară. A avut trei căsătorii: compozitorul Petre Mihăescu, Nicolae Goliceanu (au băiatul de care aminteam, Laurențiu, stabilit în S.U.A.), iar în 1985 s-a căsătorit în S.U.A. cu Constantin Barbu. În 1996 se reîntoarce în România, împreună cu soțul său. În ultimii ani, Lucky Marinescu a condus "Clubul Pensionarilor fără vârstă" dedicându-se ajutorării acestei categorii sociale. Din anul 2006 a devenit şi moderatoare la DDTV – “Show Lucky”, emisiune în direct, alături de scriitoarea Rodica Elena Lupu. Cântecul „Replici” compus de Laurenţiu Profeta pe care o cânta în duet cu Cornel Constantiniu a fost mare hit, ca și "Ce-ți doresc eu ție dulce Românie". În 2008 a lansat CD-urile: "Cuvinte de iubire" și "Nu mă uita, Lucky", iar în 2002 a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare Românești „O zi printre stele” a Ministerului Culturii și Cultelor. O femeie frumoasă, o voce cunoscută, un nume nostalgic al anilor '70.

Camil Petrescu jr.Camil Petrescu Jr. (n. 21 iunie 1947 - d. 30.11.2017) Din căsătoria scriitorului Camil Petrescu cu actriţa Eugenia Marian (mai mică cu 30 de ani) în 1947 s-a născut Aurelian Camil Jr, apoi fratele Octavian Ocu. Cu banii din Premiul de Stat, scriitorul şi-a cumpărat o vilă pe aleea Gaik (numită Camil Petrescu după moartea sa în 1957). Actriţa văduvă s-a măritat cu un arheolog, cu care a avut încă un băiat, Ghighi, iar după moartea arheologului a vândut vila baritonului Dan Iordăchescu. Dna. Marian şi fiul au venit în S.U.A., la cei doi fraţi. (În acea epocă toate uzinele şi şcolile erau obligate să aibă echipă de teatru, brigadă de satiră sau grup muzical “de estradă” (cu acordeon, muzicuţă sau balalaică). Actorii trebuiau să aibă activitate civică, “sindicală”, iar liceul meu, “Dimitrie Cantemir”, a căzut în grija dnei. Eugenia Marian. Noi repetam o piesă “pe linie”, cu un matroz sovietic care demasca un spion imperialist. Doamna Marian a hotărât ca repetiţiile să aibă loc în vila sa, iar după repetiţii ne invita la un mic “ceai”, cu fursecuri şi muzică adusă de Camil Jr.). Am fost în relaţii cu fraţii între 1965 şi 1969, datorită schimburilor nocturne de discuri care se imprimau noaptea pe mag şi se înapoiau dimineaţa. Ei faceau rost de discuri de la “ştabi” - băieţii miniştrilor Fazekas şi Maurer, scriitor Titus Popovici etc. Camil era student la Matematică, iar Ocu la Filologie. Am început cu toţii să colaboram la Radio România, eu - la diverse emisiuni, ei - la Metronom realizat de Cornel Chiriac şi Geo Limbăşanu. În emisiune s-au introdus cântece interzise precum “Back in USSR” - Beatles, “Je t aime moi non plus” - Serge Gainsbourg - Jane Birkin şi emisiunea a fost suspendată. După fuga lui Chiriac la Europa Liberă, au plecat şi ei oficial în 1969 în Suedia cu trenul, apoi în R.F.G. unde au colaborat la Europa Liberă şi apoi au plecat în S.U.A. de unde trimiteau corespondenţe la radio până la asasinarea ciudată a lui Chiriac în 1974. În 2011 Camil şi soţia Roxana (nepoata lui Emil Gârleanu) - nu au copii s-au repatriat şi am reluat legăturile. Mi-a zis că el a lucrat la magazinul Gucci, a fost DJ (disc jockey, şi făcea succes cu muzica retro) şi taximetrist ghid (te ducea prin tot New Yorkul şi ştia fiecare bloc, piaţă sau casă memorială !) apoi a avut firmă de taxiuri (care i-a adus şi probleme cu justiţia) şi de advertising, iar Ocu predă ştiinţe politice în Michigan. Aici în Bucureşti a avut un accident vascular, avea stent la inimă şi a rămas cu o mică pareză la un picior. Totuşi s-a urcat pe un scaun pentru o perdea, a căzut şi şi-a rupt femurul. Nu putea fi operat fiindcă făcea embolie. A stat în pat două săptămâni şi acolo a făcut infarct. Am fost la capela Filaret şi am depus o coroană împreună cu prietenul Paul Ionescu, iar apoi la crematoriul Vitan alături de familie, au venit şi Ocu, Ghighi, iar Roxana mi-a zis că ar vrea să punem 2 - 3 cântece cu Beatles care-i plăceau lui ca fond sonor, pentru ducerea pe ultimul drum. Ceea ce s-a şi făcut. Un băiat excepţional, prin generozitate, cultură şi umor.

Bun, am înţeles, vorbim romgleza şi zicem R.I.P. Vă propun, măcar pentru ai noştri, alte două abrevieri: “D.S.I.” (Dumnezeu să-l ierte !) şi “O.Î.P.”(Odihnească-se în pace).

Florin-Silviu Ursulescu
13 martie 2018

 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis_Vienna Magic 2018.jpg

Afis_Lacul lebedelor 2019.jpg

Afis_MARIZA 2019.jpg

Afis_Whitesnake 2019.jpg

Afis_Ana Popovic Brezoi 2019.jpg

Afis_Diana Rein 2019.jpg

Afis_Bon Jovi 2019.jpg

Afis_The Cure 2019.jpg

Afis_ArtMania festival 2019.jpg

Afis_Dream Theater 2019.jpg