Arta Sunetelor

 

THE ROAD AND THE RADIO: KENNY CHESNEY

S-a născut la 26 martie 1968, în „micul oraş faimos”, Lutrelle, undeva lângă Knoxville Tennessee. Spun faimos pentru că tot acolo s-a născut marele chitarist Chet Atkins.

Numele lui, Kenny Chesney. Statutul? Cel mai popular artist country al momentului.

Chiar dacă nu asta şi-a dorit. Asemenea multor copii din orăşelele provinciale americane, visul său a fost să devină sportiv de performanţă. A început prin a visa să devină jucător de baseball, dar şi-a dorit să schimbe sportul odată cu mutarea în Knoxville pentru perioada liceului. Nici fotbalul american nu l-a convins, pentru că tot în aceşti ani a început să cocheteze cu muzica, cântând unde altundeva decât în corul liceului.  În timp ce urma cursurile de economie al Universităţii de Stat, a primit o chitară cadou de Crăciun. Asta la determinat să se apuce de învăţat şi a reuşit să stăpânească suficient instrumentul încât să cânte „Tequilla Sunrise” al celor de la The Eagles. Microbul l-a atins, şi-a dorit să ştie mai mult, şi să cânte mai mult. Aşa se face că a început să facă acest lucru în barurile locale frecventate de colegii săi studenţi. Chiar dacă aceştia se arătau foarte încântaţi, faima lui Chesney, se menţinea doar în aceste limite. A reuşit să adune o mică sumă de bani, cu care a închiriat timp la studioul de înregistrări Classic Recording din Bristol, Virginia. Aici şi-a scos un număr limitat de discuri cu primele sale compoziţii. Pe acestea le-a vândut pe plan local, iar din veniturile astfel obţinute şi-a cumpărat o chitară Martin nouă nouţă.

A început să cânte în cluburi din ce în ce mai depărtate de universitate, faima a început şi ea să crească, dar el a reuşit să reziste tentaţiei de a renunţa la şcoală, chiar dacă mirajul Nashville îi dădea târcoale mai mereu. A primit şi diploma, în advertising şi marketing, dar a şters-o de urgenţă în capitala muzicii. Aici a găsit cu uşurinţă ocazii să cânte în cluburi de noapte în timp ce pe parcursul zilei parca maşini. Nu a trecut mult până când căutătorii de talente l-au remarcat. Nici el nu s-a dat la o parte şi a insistat mai mereu cu telefoane către marii producători din Nashville.

Semnează în sfârşit un contract cu Capricorn Records, iar în anul următor, îi apare primul album, „In My Wildest Dreams”. Foarte apreciat de critici, albumul dă şi-o o piesă de clasamente. „The Tin Man” ajunge undeva pe locul 70. Din nefericire casa de discuri îşi desfinţează divizia country, dar îl recomandă pe Kenny celor de la BNA. Aici îi apare albumul „All I Need To Know”, album pe care artistul co-scrie 4 piese şi care îi va aduce primele două piese de Top 10. Stilul albumului îl consacră pe artist ca pe un promotor al genului tradiţional, cu puternice influenţe din clasicii artişti.

Odată lansat primul său album adevărat, Kenny Chesney se apucă să facă ceea ce îi place cel mai mult. Urmează concerte extensive în deschiderea unor nume mari, Aaron Tippin, Confederate Railroad, George Jones, Trisha Yearwood şi Patty Loveless.  Urmează albumul „Me And You”, care îi aduce consacrarea şi primul disc de aur. Concertele continuă şi ele, pe stadioane şi în mari pieţe publice, Chesney îşi consolidează statutul de showman.

Albumele care urmează sunt din ce în ce mai bune, single-urile urcă tot mai sus, ajungând în cele din urmă pe locul întâi. Popularitatea creşte exponenţial, dar artistul rămâne cu picioarele pe pământ. „Sunt bucuros că mă mişc cu paşi mici. Am învăţat câte ceva din fiecare astfel de pas şi asta mă duce mai departe. Dacă voi ajunge să fac asta şi peste 20 de ani, asta se va întâmpla pentru că iubesc muzica country în felul meu. Cu paşi mici….”

Până în 2005, single-urile şi albumele sale ajung şi staţionează luni de zile în clasamentele americane. Popularitatea lui creşte, numărul concertele şi al spectatorilor se dublează. Această plăcere de a cânta live îi va aduce foarte multe premii de „Entertainer Of The Year”, acordate de Country Music Association. Nici un alt artist country al zilelor noastre nu a concertat atât cât a făcut-o Kenny Chesney.

Odată cu albumul „Be As You Are”din 2005, se întrevede o schimbare majoră în sound-ul artistului. Această tendinţă va continua şi pe următorul album din acelaşi an, „The Road And The Radio” şi va culmina cu discul din 2007 „Just Who I Am: Poets and Pirates”. Chiar dacă influenţele din country-ul clasic se menţin, sound-ul abordat se integrează treptat în curentul „Island Country”. Cel mai celebru promotor al acestui gen este fără îndoială Jimmy Buffett.

Deşi schimbarea de sound este evidentă pe ultimele albume, popularitatea lui Kenny Chesney continuă să crească, ceea ce îl va îndreptăţi să declare la sfârşitul lui 2006, că muzica country a ajuns la fel de populară ca muzica rap.

Unul dintre aspectele ciudate ale carierei artistului este faptul că deşi este renumit pentru frecvenţa şi calitatea concertelor sale nu există pe rafturile magazinelor materiale video înregistrate ale acestor spectacole. De-abia în acest an, filmul de lung metraj, „Kenny Chesney – Summer in 3D” s-a lansat în cinematografe.

Ultimul album „Hemingway’s Whiskey” tocmai s-a lansat în State şi îl găseşte pe Kenny Chesney în apogeul carierei. A vândut peste 27 de milioane de albume, a avut 19 piese pe locul întâi, dar mai ales este singurul artist din orice gen muzical care a vândut peste 1 milion de bilete în fiecare an din ultimii 8. Nu are rost să scriem acum mai multe cifre. Nu are rost să vorbim despre premii. Anul 2010 este doar un alt an dintr-o frumoasă, apreciată şi longevivă carieră. A vorbi prea mult despre cifre şi recorduri în cariera lui Kenny Chesney, este un demers inoportun acum. Pentru că urmează un alt an, iar cifrele de azi vor fi istorie.

Ovidiu Moldovan
5 noiembrie 2010

 

 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis_Festival Enescu 2017.jpg

Afis_Bumblefoot 2017.jpg

Afis_Candy Dulfer.jpg

Afis_Hiromi.jpg

Afis_Marele Cor al Armatei Rosii.jpg

Afis_Havasi.jpg