Arta Sunetelor

 

DESCĂLECAREA

Dan Chebac Spice 2017 1.jpgCine este Dan Chebac? Habar n-am. Adică, așa cum ar zice francezul Goethe, nu l-am cunoscut „face to face”. Altfel, sigur că am făcut șanțuri în „placa” mică, de vinyl, pe care erau înregistrate, gravate, trei dintre cântecele lui, bașca hitul acela cu „Caii liberi” de pe compilația care avea o copertă cu pomișori. Le-am învăţat pe de rost (ca și pe multe altele ale colegilor lui), l-am văzut pe scena Cenaclului și nu numai, dar, cam atât.

De când cu „reţelele astea de socializare” cum li se spune pe la televiziuni, vezi Doamne, de frica reclamei neplătite, i-am „cerut prietenia”. Mi-a acceptat-o, dar cam atât. Ba, nu, a mai fost și o tentativă de a ne întâlni și – eventual – de a face un interviu, măcar pentru carte, că vremea emisiunilor radio trecuse. Încercarea a eșuat, din motive de timp.

Ceea ce îmi mai aduceam aminte, tot de pe vremea Cenaclului, este și faptul că a fost primul dintre ai noștri care a cântat „Blowin’ In The Wind” cu textul în original, adică în limba engleză. Ceva mai târziu a apărut și varianta tradusă în limba română, vorba aceea, să ajungă la toată lumea.

Și ca să o dau un pic și pe monden, lăsând la o parte, pentru o clipă, prestaţia profesională, care, sigur, era de „high level” pentru acel moment, Dan Chebac, Mircea Bodolan și, mai ales, Gheorghe Gheorghiu și arătau într-un mare fel. Ei alcătuiau podiumul într-un clasament neoficial al masculilor din „zeama” muzicii folk. Era suficient ca, oricare dintre ei, să apară undeva, că toate reprezentanţele sexului frumos (clișeu tâmpit, dar n-am găsit altceva mai inteligent) cădeau pe spate ca puii de Crevedia calitatea a treia.

Dan Chebac Spice 2017 3.jpgEi, dar ia să lăsăm nostalgiile și să venim în present. Dan Chebac nu este singurul dintre cei stabiliţi în străinătate. Marcela Saftiuc, Adriana Ausch, Eugen Baboi, Ștefan Hrușcă, Evandro Rossetti, de exemplu, au revenit, mai des sau mai rar în România, cu concerte sau cu albume pe care le-au lansat aici. Mai mult, chiar, unii au revenit definitiv, vezi Dan Andrei – Aldea. Sau fac destul de des naveta între reședinţele și joburile de aici și cele din Europa, vezi Mircea Florian, ca niște buni cetăţeni ai planetei ce se află.

Nu am făcut o socoteală dacă Dan este ultimul dintre folkiști care se întoarce să „descalece” pe o scenă de acasă. Parcă ar mai trebui să vină și Costică Moţet... Cert este că, iată, apariţia lui după treizeci și şase de ani, în cele două concerte, a stârnit cel puţin curiozitate. Pentru cei din generaţia noastră, probabil, ceva de genul „ia să vedem ce mai poate”, iar pentru cei mai tineri, care îl știau doar din puţinele imprimări și din povești, a fost și suprapunerea imaginii lui Chebac construită de părinţi și de ei înșiși, peste realitate.

Dan Chebac Spice 2017 4.jpgÎi mulţumesc aici lui Mihai Manea, zis și Croco, cel care le-a iniţiat și s-a ocupat de tot ce a însemnat organizarea evenimentelor. De ce? Pentru că m-a băgat în seamă, adică, în lipsa amfitrionului de drept (Ovidiu Mihăilescu), s-a gândit că aș putea să face eu prezentarea cântării din Clubul „Spice”. Spun asta nu ca să mă bat cu cărămida în pectorali, ci pentru credibilitatea afirmaţiilor, aș zice. Adică, am fost mai mult decât un simplu spectator. Unii n-au fost nici atât, dar au scris, după...

Nu mai vreau să intru în triste polemici, furtuni stârnite într-un pahar cu apă plată. Nu sunt de făcut judecăţi de valoare, aici. Nu despre asta este vorba. Concertul în sine nu a fost nici „un regal”, cum l-au calificat unii, dar nici unul de de doi lei cinzeci, cu multe Foto Dan Chebac Spice 2017 2.jpghibe tehnice și organizatorice, cum au remarcat absenţii la eveniment. A fost pur și simplu o întâlnire între prieteni, o revedere, cu unii după decenii. Și atunci, de emoţie, cum să nu îţi tremure vocea din când, sau, să te mai încurci un pic la texte? Și peste toate astea, cum este să aterizezi pe scenă direct din avion, la modul propriu în mare măsură, pentru că, (na, se mai întâmplă!) ai încurcat avioanele cu plecările lor cu tot? Poate că alţii ar fi amânat cu o zi toată povestea. Ei, bine, nu, a fost doar o întârziere, ce-i drept, de aproximativ o oră și jumătate. Respect faţă de public, zic eu. Cei șapte ani de acasă făcuţi la zi, plus cei treizeci și șase de viaţă în Occident l-au făcut pe Dan Chebac să și ţină, chiar și în asemenea condiţii, promisiunea. Cu toată oboseala, plus emoţia de care vorbeam, seara a fost una specială. Cu vechi colegi pe scenă (Mircea Vintilă, Doru Stănculescu și Nichi Oagăn) și alţii în sală, cu amintiri despre începuturi, depănate împreună cu George Stanca, lucrurile au curs firesc, de nu ne mai dădeam duși. Om bun Spice 2017.jpgÎntregind seria de gesturi rare astăzi Grupul „Om bun” de la Brașov (familia Beleaua) a venit special în București, atenţie! Pe cheltuiala lor, să-i cânte lui Dan varianta lor la „Caii liberi”. Dar, peste acest gest de recunoștinţă al lor, eu le mulţumesc și pentru că au susţinut un recital amplu, în așteptarea lui Chebac.

A doua seară la Club A, cu toate că programul era încărcat, s-a lăsat iar și cu povești și cu o Dan Chebac Club A 2017.jpgcântare care ar fi meritat cu siguranţă un sunet mult mai coerent. Program mai bogat decât la concertul precedent, la care urechile, ochii și mâinile chitaristului Gianluca D’Alessio, un muzician cu majusculă.

În mare, cam asta a fost.

Concluzia: DANE, VREM ALBUM! DANE, VREM ALBUM! DANE, VREM ALBUM!

P.S. Croco, o Sală Palatului, ceva? Hai, că poţi!

Dan Chebac Spice 2017.jpg

Teodora IONESCU
9 iulie 2017

Foto: Mihai CroCo Manea, Ioana Lazăr, Radu Lupaşcu

 

 

 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis_Mircea Vintila 2017.jpg

Afis_Regal Vienez 11 dec. 2017.jpg

Afis_Havasi.jpg

Afis_David Garrett.jpg